Un profesor ieșean a câștigat premiul „EUROINVENT 2017”

Un profesor ieșean a câștigat premiul „EUROINVENT 2017”

Sâmbătă, 27 mai, s-a încheiat cea de-a noua ediție a Salonului de inventică „Euroinvent”, care a adus la Iași peste 500 de invenții ce aparțin cercetătorilor din peste 30 de țări. Gala de premiere a inventatorilor a avut loc, începînd cu ora 14.00, în „Sala Voievozilor” de la Palatului Culturii din Iași.

În cadrul festivității de premiere, fiecare instituție parteneră a acordat un număr diferit de premii,

La final assoc. prof. Marian Silviu Poboroniuc, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI), a primit „Marele Premiu Euroinvent”, în valoare de 10.000 de lei, oferit de fundația „Dan Voiculescu”. Invenția sa poartă numele de „Mechatronic glove” (n. red. mănușa mecatronică) și este destinată persoanelor cu dizabilități.
„Este o onoare pentru noi. Indirect vor beneficia de acest premiu pacienții noștri pentru recuperare locomotorie. Acest premiu ne va stimula și cu siguranță vom dezvolta noi produse pentru acești oameni care merită o viață mai bună”, a declarat assoc. prof. Marian Silviu Poboroniuc.​​​​​​​​

De asemenea, în fața celor peste 250 de participanți, a fost acordat și premiul pentru știință, care a revenit unei echipe de cercetători de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Premiul din partea Consiliului Național al Rectorilor a fost acordat profesorului univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin. De asemenea, prof. univ. dr. Ion Sandu, cel care a pus bazele Salonului de inventică „Euroinvent”, a primit medalia Academiei de Științe a Moldovei.

Premiul pentru cel mai în vîrstă inventator i-a fost oferit profesorului Vasile Lupu.

Universitatea Tehnică a Moldovei i-a premiat pe tinerii care fac parte din proiectul „T.U.Iasi Racing”, pentru monopostul (n. red. mașina de curse) pe care l-au construit.

Euroinvent 2017 a fost deschis oficial pe 25 mai, în Sala „Henri Coandă“ de la Palatul Culturii, acolo unde Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași, le-a oferit organizatorilor, din partea instituției pe care o conduce, Premiul „Cucuteni 5000”, în semn de apreciere.

Pe toată perioada derulării salonului (25-27 mai), a fost deschisă expoziția cu peste 500 de invenții și proiecte inovative, aflată la parterul și la etajul Palatului Culturii.

Euroinvent 2017 a fost organizat de TUIAŞI, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Pentru Protecția Mediului, Complexul Muzeal Național Moldova Iași, UMF Iași, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, UNAGE Iași și Universiti Malaysia Terengganu. Organizatorii au anunțat că următoarea ediție a Salonului de inventică va avea loc în 2018, în perioada 17-19 mai.

Sursa:  www.cuzanet.ro

Read more
No Comments

POVESTEA noastră, a celor de la „Eşti din Iaşi dacă…”

POVESTEA noastră, a celor de la „Eşti din Iaşi dacă…”

Nu  ştim când a început cu  exactitate povestea noastră!  Probabil că nici cei care erau la o masă rotundă, nu îşi amintesc prea bine. Tot ce avea să fie o seară între prieteni, a devenit în câteva zile  subiectul principal  de discuţie în oraş. Şi aşa a rămas şi în ziua de azi!

Unii îl consideră doar un grup, noi îi spunem „acasă„!  Nu e  tipul de casă unde să dormi, să mănânci , dar e locul unde ştii că eşti aproape de toţi. De toţi oamenii din oraşul tău.  E locul unde iţi rezolvi de cele mai multe ori problemele şi locul unde ştii că cineva o să te ajute.

Nu pot să  îmi exprim de cele mai multe ori sentimentele, când cineva deschide acest subiect.  Oamenii  probabil că ne cunosc doar după poza de profil, probabil ca  puţini  ne cunosc şi în viaţa reală.

Toţi lucrăm în domenii diferite, toţi am terminat facultăţi diferite şi probabil că suntem diferiţi ca şi oameni. Insă ceva ne  face să avem un ţel comun. Şi aici noi spunem IAŞI!  Ne-am născut, am crescut şi ne dorim să rămânem aici. Ştim că  oamenii ca noi pot  muta şi munţii din loc.  Ştiu că tinereţea noastră,  fericirea cu care ne trăim viaţa, depăşeşte cu mult încercările multora de a distruge ce este al nostru.

Nu m-a întrebat nimeni niciodată ce reprezintă pentru mine proiectul ăsta. Şi asta mă bucură! Pentru că aş plange, iar asta nu mă caracterizează.  Probabil că  aş avea un zâmbet, destul de „tâmpit”, apoi o lacrimă.  Sunt emoţii pe care nu le-aş putea exprima în cuvinte.  Nu ştiu cu ce aş putea să încep: „Cu colegii minunaţi, cu oamenii pe care i-am cunoscut sau cu tot ce am invăţat?”.  Unii îi pot spune  -pierdere de timp!  Avem atât de multe momente. Încă îmi amintesc cum ne-am umplut de purici. Familiile noastre au fost aproape două săptămâni în carantină. Şi totul pentru un caz social.  Nu vă spun mai multe, încă ma gândesc serios că totul trebuie bine tipărit într-o carte.

Ştiu că suntem abia la început şi că intr-o zi , noi o să  avem  poveşti bine tipărite undeva.

Pană acum pentru noi nu a existat  „NU”!  Mereu am spus : FACEM! Şi am făcut tot ce ne-am propus.

 

Read more
1 Comment

Cel mai controversat pod din IAŞI!

Cel mai controversat pod din IAŞI!

Podul Roș vedere spre Curtea Domească anii 1900
                                                                                          FOTO , colecţie personală: Florin Ţugui

Cel mai controversat pod din Iaşi este Podu Roş. Situată în centrul oraşului, această construcţie peste apă a generat de-a lungul timpului mai multe legende urbane. S-a scris că numele ar proveni de la numeroasele cârciumi şi bordeluri din zonă. Şi asta deoarece bordelurile aveau perdele şi felinare roşii, fiind culoarea dominantă din zonă. O altă explicaţie pentru această denumire ar fi că râul Bahlui, peste care este amenajat podul, se colora în roşu deseori pentru că în zonă era amenajat un loc de execuţie prin decapitare.

Specialiştii în toponimie au găsit însă documente legate de provenienţa acestor denumiri. Şi dovedesc că legendele nu au legătură cu realitatea. Se pare că numele Podu Roş a fost atribuit doar din simplul motiv că era vopsit în roşu.

Profesorul Mircea Ciubotaru a publicat în Anuarul Institutului “Phillipide”,  un material prin care contestă, cu argumente ştiinţifice, legendele care circulă în jurul acestui nume.

“Un magistrat ieşean din perioada interbelică încerca explicaţia denumirii Podu Roşu, presupunând că aceasta s-ar datora faptului că pe uliţa care cobora de la Curtea Domnească spre Bahlui (strada Palat de astăzi) erau încă din secolul al XVIII-lea casele prostituatelor, identificate prin perdele rosii la ferestre. Intuiam că explicaţia este eronată, dar acum avem dovada certa ca asemenea denumiri nu sunt metaforice, ci sunt motivate chiar de culorile menţionate (de regulă, roşu şi verde).

Un dosar cuprinzând «Acta banilor cheltuiţi pentru zugrăvitul parmaclâcurilor de la poduri pe drumul ostenesc» (1828-1834) este decisiv pentru înţelegerea motivaţiei acestor hodonime: balustradele metalice ale podului erau vopsite în roşu”, menţiona Mircea Ciubotaru.    Şi nu este singurul specialist care susine că aceste mituri au circulat doar din dorinţa de senzaţional.    „Ceea ce s-a spus este foarte simpatic, dar neadevărat, n-are nicio valoare. Bordeluri erau pe strada Gării. Podu Roş era într-o parte exterioară a oraşului pe atunci, acelea sunt proiecţii dintr-o memorie ludică. Aceste legende sunt pentru a da culoare faptelor, sunt prezentate provocator. Nici cu decapitarea nu e adevărat, sunt exagerări, reconsiderări, nu s-a pus problema vreodată aşa. Se căuta senzaţionalul, roşul este culoare de la bordel, culoarea sângelui. Podu Roş a primit denumirea de la culoarea balustradelor”, mai spune profesorul Stelian Dumistrăcel.

Read more
1 Comment

Palatul Culturii – un soi de Hogwarts al Iașiului  

Palatul Culturii – un soi de Hogwarts al Iașiului

Întotdeauna mi-am dorit să aflu cum e să te plimbi pe holurile uriaşe ale faimosului Hogwarts din filmul Harry Potter, dar pentru mine va rămâne un simplu vis.

Mă gândeam totuşi zilele astea că Palatul Culturii, „sex-symbolul” clădirilor istorice din Iaşi, aduce destul de mult cu şcoala de magie unde învăţa băiatul ăla tânăr de-l vâna un nene Al-Carui-Nume-Nu-Trebuie-Sa-Il-Rostim (Voldemort, na că am făcut-o lată). Gândiţi-vă puţin. Încăperi uriaşe, scări cu atât de multe trepte încât nu le mai poţi ţine numărul, tablouri mari cu personaje istorice (ale noastre nu se mişcă, dar sunt pictate mai frumos decât la Hogwarts), holuri lungi cu ferestre gigantice, foarte multe obiecte de antichitate care „povestesc” vizitatorilor câte ceva din istoria valoroasă a Iaşiului… mai lipsesc lumânările plutitoare, mesele festive cu mâncare care apare cât baţi din palme şi dueluri între vrăjitori, apoi le avem pe toate.

Acum, să revenim puţin cu picioarele pe pământ.

Deşi nu e la fel de măreţ, Palatul Culturii este un edificiu foarte apreciat, atât de turiştii care ne vizitează oraşul de peste mări și ţări, dar şi de ieşenii noştri dragi. De asemenea, după ce a fost redeschis publicului, echipa administrativă a Complexului Muzeal Naţional „Moldova” a avut grijă ca vizitatorii să nu aibă parte doar de plimbări monotone prin muzeele Palatului, ci şi de o multitudine de evenimente culturale, educative şi interactive, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.

Printre acestea putem enumera expoziţii de pictură, seratele Procopiu la Palat care sunt adevărate dezbateri pe subiecte din domeniul ştiinţei, Campionatul Mondial de şah şcolar (la care Iaşul a dominat) şi nu în ultimul rând, cel mai important eveniment de inventică al anului, care reuneşte inventatori din toate colţurile lumii: EUROINVENT 2017.

Acestea reprezintă doar o mică fracţiune din ce va primi publicul din partea organizatorilor, urmând ca pe viitor să fie încheiate contracte de colaborare cu cele mai importante Case de Vrăjitori din lume. Poate că trupă de şoc din H.P. se mută la Iaşi, cine ştie. Glumesc.

Palatul care reprezintă Iaşiul: de la Curte Domnească, la emblemă a oraşului de pe cele şapte coline

 

Palatul Culturii – palat al muzeelor, recunoscut ca efigie a oraşului Iaşi, a fost construit în stil neogotic şi a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului în arhitectura oficială.

Deşi nu este construit peste temelii antice, după cum se presupunea la începutul secolului al XX-lea, Palatul se înalţă, în parte, peste ruinele curţilor domneşti medievale, menţionate documentar în 1434.

Au fost folosite, parţial, şi temeliile vechiului palat (neoclasic) din vremea voievodului Alexandru Moruzi (1806-1812), refăcut de Mihail Sturză (1841-1843) şi demantelat în 1904. De la această construcţie a moştenit Palatul legenda celor 365 camere, corespunzătoare zilelor anului.

Edificiul, ridicat între 1906-1925, este creaţia cea mai însemnată a arhitectului român I.D. Berindei, format la şcoala pariziană.

Din punct de vedere decorativ, în holul central se remarcă un mozaic figurativ în care sunt dispuse concentric diverse reprezentări de bestiarum gotic: acvila bicefală, dragonul, grifonul, leul.

Deasupra holului se găseşte un luminator în care, iniţial, a fost amenajată o seră.

În ciuda aspectului arhaicizant, la construirea Palatului, blocurile de piatră au fost înlocuite cu materiale uşoare şi mai puţin costisitoare.

În plus, la decorarea unor săli, s-a folosit în premieră un material brevetat de Henri Coandă, denumit bois-ciment, care imită lemnul de stejar.

Remarcabile sunt şi elementele de feronerie decorativă, care se pot admira, de exemplu, la uşile de la Sala Voievozilor.

Clădirea a fost, de asemenea, dotată cu facilităţi ultramoderne pentru epoca respectivă, cum ar fi iluminatul electric, încălzirea (sistem pneumatic), ventilaţia, termostatele, aspiratoarele, care porneau toate de la subsol, unde se află centrala maşinilor.

De asemenea, ţinând cont de cele 14 incendii care au afectat clădirile anterioare Palatului, Berindei a ignifungat lemnăria podului cu un produs intitulat orniton, pentru acoperiş utilizând un material special, denumit eternita.

Clădirea inaugurată pe 11 octombrie 1925 a servit drept Palat Administrativ şi de Justiţie până în 1955, când a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituţii culturale ale oraşului Iaşi, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi.

Read more
2 Comments

Hangariada 2017. Primul festival de Artă și Zbor din țară

Hangariada 2017. Primul festival de Artă și Zbor din țară

Peste 20.000 de ieșeni sunt așteptați în acest weekend la cel mai mare   festival de zbor, artă și muzică care prevestește  trei zile pline adrenalină. Festivalul  Hangariada, revine cu cea de-a VII-a ediție, care se va desfășura în perioada 26-28 mai, la Aeroclubul Alexandru Matei din Iași.

De-a lungul anilor în care a fost organizată Hangariada, evenimentul a devenit unul de importanță națională.

Hangariada înseamnă o posibilitate unică de a petrece un weekend deosebit cu familia sau prietenii într-un spațiu natural, în care veți asculta muzica momentului, veți putea desface aripile și cuceri înălțimile, participa la numeroase activități și workshop-uri din art zone.

Peste 10.000 de metri pătrați vor fi scenă neconvențională pentru muzică, artă și zbor.

Hangariada 2017  este o experiență completă: dans, muzică, sport, zbor, adrenalină și multă distracție. Artiști din România, dar și de peste hotare (Germania și Macedonia) vă vor face să dansați până în zori pe ritmuri de electro, rock alternativ, jazz, swing și raggae. Evenimentul e înscris în programul manifestărilor FIE 2017, iar ediția din acest are o adresabilitate extrem de largă, activitățile programate în timpul zilei fiind potrivite pentru toate vârstele.

Biletele Hangariada sunt disponibile online, pe platforma www.kompostor.ro și în locațiile partenere.

Programul detaliat al activităților poate fi consultat pe pagina de facebook a evenimentului  și pe site-ul www.hangariada.ro.

Elena MIHALACHI

 

Read more
No Comments

Legendele Iaşiului: De unde se trag numele cartierelor

Legendele Iaşiului: De unde se trag numele cartierelor

Adevărul despre Iași. Așa poate fi rezumat, în câteva cuvinte, demersul unor cercetători de a afla, pe baze științifice, etimologia denumirii unor străzi și cartiere din Iași. Specialiștii au încercat, pe baza   documentelor, să explice de unde provin denumirile străzilor.

Legendele din Podu Roș
În mai toate orașele mari întâlnim nume de străzi sau de cartiere care au în componența lor o trimitere către un curs de apă. Uneori însă, explicarea numelor este destul de complicată. Astfel, dacă în cazurile Podu de Fier și Podu de Piatră există dovezi materiale ale existenței unor poduri construite din materialele respective, Podu Roș a dat naștere, de-a lungul timpului, unor adevărate legende urbane. Astfel, s-a scris că numele ar proveni de la numeroasele cârciumi și bordeluri din zonă. Pentru că bordelurile aveau perdele roșii și felinare de aceeași culoare, s-a presupus că roșul dominant pe timp de noapte a dat numele de Podu Roș.
O altă explicație este legată de culoarea râului Bahlui, pentru că, în apropiere, ar fi existat un loc de execuție, iar apa se colora în roșu la fiecare decapitare. Totuși, în epocă aveau “privilegiul” de a fi decapitați doar boierii, oamenii de rând fiind spânzurați.

Comandat de Partidul PRO România Iaşi, Publicat de SC YOUR NEXT AGENCY SRL, CUI AEP 11200008

Comandat de Partidul PRO România Iaşi, Publicat de SC YOUR NEXT AGENCY SRL, CUI AEP 11200008

Podu Roș, de la balustrade
Specialiștii în toponimie au rezolvat însă misterul numelui Podu Roș. Astfel, profesorul Mircea Ciubotaru publică în Anuarul Institutului “Pillipide”, aflat în curs de apariție, un material prin care contesta, cu argumente științifice, legendele care circulă în jurul acestui nume. “Un magistrat ieșean din perioada interbelică încerca explicația denumirii Podul Roș, presupunând că aceasta s-ar datora faptului că pe ulița care cobora de la Curtea Domnească spre Bahlui (strada Palat de astăzi) erau încă din secolul al XVIII-lea casele prostituatelor, identificate prin perdele roșii la ferestre. Intuiam că explicația este eronată, dar acum avem dovadă certă că asemenea denumiri nu sunt metaforice, ci sunt motivate chiar de culorile menționate (de regulă, roșu și verde). Un dosar cuprinzând «Acta banilor cheltuiți pentru zugrăvitul parmaclacurilor de la poduri pe drumul ostenesc» (1828-1834) este decisiv pentru înțelegerea motivației acestor hodonime: balustradele metalice ale podului erau vopsite în roșu”, notează Mircea Ciubotaru. Așadar, documentele din Arhiva Națională confirmă că numele Podu Roș a fost atribuit podului de peste Bahlui doar din simplul motiv că acesta era… vopsit în roșu.

Podul Verde la baza Copoului
Puțini știu că în Iași a existat și un Pod Verde, situat aproximativ în zona Copoului de astăzi. Inițial, numele era atribuit unui pod de peste un pârâiaș care izvora în apropiere de Biblioteca Centrală Universitară și curgea spre Râpa Galbenă. Mircea Ciubotaru atrage atenția că în secolele XVIII-XIX străzile importante nu erau pavate, ci podite cu scânduri groase, și se numeau tot poduri. În acest mod, s-a putut transfera denumirea Podul Verde asupra “drumului mare al Botoșanilor”, adică spre o porțiune din actualul bulevard Copou. “Dupa dispariția podelei de pe uliță, denumirea Podul Verde nu a mai dăinuit”, arată Mircea Ciubotaru.

“Evazioniști” în Târgu Cucu
Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Târgu Cucu a purtat numele de Târgul Făinii, fapt ce ilustra o activitate comercială intensă. S-a presupus că numele zonei ar avea legătură cu păsările care cântau prin copacii din zonă.
De asemenea, au existat încercări de a lega numele de prezența la Iași a văduvei negustorului Vasile Cucu.
Specialiștii din cadrul Academiei Române resping aceste explicații și pun atribuirea numelui pe seama unor practici ale contrabandiștilor și negustorilor. “Sintagma «vama cucului», care în argoul contrabandiștilor desemna locurile ascunse de trecere peste graniță sau pe lângă orice loc unde se plătea o vamă, pare a fi în relație cu târgul cucului, denumire metaforică pentru un loc în care, din cauza îmbulzelii, micii și numeroșii vânzători, în majoritate evrei, puțeau evita plată taxelor (vamă) de târg, practicând un comerț la limită legalității”, arată profesorul Mircea Ciubotaru.

Controverse legate de numele „Păcurări”
Numele bulevardului Păcurări suscită interes și pentru faptul că, în explicarea sa, există trei teorii distincte.
Astfel, se presupune că pe strada respectivă intrau în oraș negustorii care vindeau păcură și gaz, numiți “pacurari”.
Profesorul Stelian Dumistracel, cercetător la Institutul de lingvistică “Al. Philippide”, crede că termenul de “pacurar” se referă, în fapt, la ciobani și este de părere că numele străzii a fost dat de faptul că prin acel loc intrau în oraș păstorii în timpul transhumanței.
Profesorul și lingvistul Mircea Ciubotaru, specialist în onomastică, genealogie și toponimie, este convins de faptul că numele străzii “Păcurari” este dat de numele unei persoane, numită “Păcurar”. Și numele străzii Pacureț este legat de “păcurari” fiind un diminutiv.

Origine cumană pentru denumirea râului Bahlui
Un alt nume interesant este cel al râului Bahlui. Originea numelui este cumană (bahnai) și înseamnă pârâu mocirlos, urât mirositor. De altfel, până la începutul secolului trecut, când a fost rectificată albia râului, Bahluiul inunda periodic o parte din oraș, transformând-o într-o mlaștină. Acest aspect este redat și de Vasile Alecsandri care descrie răul că fiind plin de glod, lăcaș al broaștelor și urât mirositor. De altfel, sunt întâlnite în zona Moldovei mai multe zone mlăștinoase numite “bahne”.

Unitate de măsură, în cazul lacului Ciric
Lacul Ciric și-a primit numele după un termen popular. Profesorul Mircea Ciubotaru este convins că “ciricul”, că unitate de măsură pentru suprafețe, egală cu un sfert de pogon, a dat numele lacului.
Socola
Numele Socola este de origine slavă și este atestat din secolul al XV-lea. În traducere, “socola” înseamnă “soim”.
Galata
Galata este un turcism, preluat după numele unui celebrul cartier din Istanbul. Se pare că, similar cu practica de la Înalta Poartă, cei care veneau la Curtea domnească de la Iași erau primiți mai întâi în curțile de la Galata.
Fundație
Fundația de la Biblioteca Centrală Universitară poartă numele Fundației “Regele Ferdinand” înființată în 1925, pentru a aniversa împlinirea de către rege a vârstei de 60 de ani. Actuala clădire a bibliotecii a fost sediul fundației regale.

Copou
Actualul cartier Copou păstrează numele unui târgușor care a fost asimilat de Iași. Legenda spune că, în timpul unei invazii tătare, soția lui Vasile Lupu, doamna Teodosia, s-a refugiat în pădure și s-a ascuns într-o scorbură. După retragerea tătarilor, domnitorul și-a găsit soția cu ajutorul unui câine de vânătoare (un copoi), iar zona respectivă a căpătat numele câinelui.

Erori birocratice
Profesorul Stelian Dumistracel atrage atenția asupra faptului că sistemul de atribuire a numelor pentru străzi este, uneori, viciat chiar de către reprezentanții administrației locale. Astfel, au apărut nume de străzi care conțin pleonasme deranjante, de tipul “strada Aleea Ghică Vodă”, “strada Bulevardul Păcurari” și chiar “strada Splaiul Bahlui”. Stelian Dumistracel crede că aceste greșeli au apărut din cauza formalismului birocratic sau, altfel spus, din cauza formularelor tipizate care conțin, la adresă, mențiunea “str” care trebuie completată. Alte greșeli depistate de Stelian Dumistracel vizează utilizarea numelor unor personalități. Astfel, numele boierului Anastasie Panu, atribuit unei străzi centrale din Iași, apare incorect scris chiar pe site-urile unor instituții publice.

Nume uitate
Bărboi: a fost dat de numele bisericii din zonă, iar numele bisericii este legat de ctitorul Sturză Bărboi.
Bucsinescu, Bularga, Țicău și Ciurchi sunt numele unor persoane înstărite care au locuit, cândva, în zonă.
Nicolina este legat de numele pârâului Niculina, și este de origine slavă.
Manta Roșie este o poreclă și, probabil, numele are legătură cu unul dintre ultimii călăi ai orașului.
Canta este, potrivit profesorului Mircea Ciubotaru, o simplă prescurtare a numelui Cantacuzino.

Read more
11 Comments

10 locuri pe care trebuie să le vizitezi neapărat în Iași

10 locuri pe care trebuie să le vizitezi neapărat în Iași

10+ locuri pe care trebuie sa le vizitezi neaparat in Iasi

Iași este cel mai important oraș din Moldova din punct de vedere politic, economic și cultural, precum și unul dintre cele mai vechi orașe din România. Cu o istorie bogată, Iașiul a fost capitală culturală a Moldovei din 1408, fiind primul oraș românesc care a publicat un ziar sau unde s-a deschis o universitate.

În Iași există un număr impresionant de biserici ortodoxe, aproape 100, majoritatea localizate în Platoul de Aur. Cea mai veche, Biserica Sfântul Nicolae datează de pe timpul domnitorului Ștefan cel Mare. Cele mai frumoase sunt însă Catedrala Mitropolitană Sf. Paraschiva și Biserica Trei Ierarhi, aceasta fiind un exemplu de artă bizantină, ridicată în 1635-1639 de Vasile Lupu.

Platoul de Aur reprezintă nucleul orașului, în jurul căruia întreagă așezare s-a dezvoltat de-a lungul timpului. Cu Palatul Culturii la un capăt și Piața Unirii la celălalt, în Platoul de Aur se găsesc numeroase biserici și palate princiare.obiective turistice Iasi, ce sa vizitezi in Iasi Palatul Culturii este o construcție remarcabilă în stil neogotic, așezată parțial pe ruinele unei curți regale medievale care datează de pe la 1434. Astăzi, Palatul cu 365 de camere găzduiește  patru dintre muzeele orașului: Muzeul de Istorie din Moldova, Muzeul Etnografic, Muzeul de Artă și Muzeul de Științe și Tehnologie. Interiorul este decorat cu mobilă extravagantă, iar scara de la intrare este una magnifică. 

obiective turistice IasiCatedrala Mitropolitană Sf. Paraschiva este construită în stil renascentist și este cea mai mare biserică ortodoxă din România. Interiorul a fost pictat în 1887 de Gheorghe Tăttărescu, iar vitraliile au fost completate de o fabrică germană din Munich. Biserica încă mai folosește unul din clopotele originale, făcut din patru tunuri capturate de la armata turcă în războiul din 1828-1829. În apropiere se găsește Biserica Sfântul Gheorghe. 

atractii turistice Iasi

 Biserica Sfinților Trei Ierarhi este obligatoriu de văzut, datorită decorațiunilor exterioare. Întreg exteriorul clădirii este acoperit în modele delicate și intricate sculptate în piatră, un model de „broderie în piatră” care este un amestec de stil gotic, renascentist și motive orientale. Aici sunt înmormântați câțiva români celebri, precum Vasile Lupu, Alexandru Ioan Cuza sau Dimitrie Cantemir.

Alte biserici cu importanță istorică sunt Mănăstirea Golia și Biserica Sfântul Nicolae Domnesc. În plus, în apropierea Iașului sunt nenumărate mânăstiri pe care le poți vizita.

atractii turistice Iasi, ce sa vizitezi in Iasi Palatul Roznovanu este un palat construit în stil neoclasic vienez după designul lui Gustav Frey Wald. Fațada clădirii este decorată cu statui de personaje mitologice celebre precum Diana și Apollo. Palatul a ars în 1844 și a fost reconstruit de Nicolae Rosetti Rozvaneanu. Astăzi, aici se află Primăria orașului. 

obiective turistice Iasi

Iași este un oraș al culturii. Filarmonica Moldova oferă performanțe de excepție, iar Teatrul Național Vasile Alecsandri este o cladire foarte eleganță, cu una dintre cele mai frumoase săli din țară. Teatrul poartă numele fondatorului său, celebrul poet Vasile Alecsandri.

Cartierul Țicău este un vechi cartier rezidențial răspândit în partea deluroasă a Iașiului, cu case pe care s-a urcat vița de vie și drumuri pustii. Aici este locul în care te poți plimba pe jos în liniște pentru a admira imprjurimile.

Pentru amatorii de muzee, cele mai importante din Iași sunt Complexul Muzeal Național Moldova (care reunește Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Științei și Tehnicii), Muzeul de Științe ale Naturii și Muzeul Teatrului.

obiective turistice Iasi, ce sa vezi in Iasi

Dacă te pasionează ieșitul în natură, vizitează Parcul Copou, unde se spune că Mihai Eminescu a scris unele dintre cele mai bune opere ale sale și Grădina Botanică Anastasie Fatu, cea mai veche și mai mare din România.

Un mare centru universitar, Iași este un oraș cu nenumărate magazine, mall-uri și centre comerciale unde poți face cumpărături. Viața de noapte este una înfloritoare, orașul abundă în restaurante, baruri și cluburi. Dacă vrei să încerci Grasa de Cotnari la ea acasă, mergi la Podgoriile Iași.

Sursă:  e-stabil.ro

Read more
2 Comments

10 motive pentru care ar trebui să alegi Iaşiul!

10 motive pentru care ar trebui să alegi Iaşiul!

Decizia privind universitatea la care vei merge să susţii examenul de admitere este una pentru care vei lua în calcul o mulţime de factori. Îţi oferim mai jos zece argumente pentru care ar trebui să alegi Iaşul pentru a-ţi petrece studenţia:

  • Iaşul este un oraş prin excelenţă universitar
  • Iaşul este mai accesibil
  • Aici se întalnesc cele mai active centre culturale: britanic, francez, german, americii latine şi caraibelor
  • Un oraş viu, dinamic, dar care nu te sufocă
  • De la origami până la planorism… Poţi face orice
  • Oraşul ideal în care să te îndrăgosteşti
  • Cazare mai ieftină decât în alte oraşe universitare
  • Păstrăm boemia şi căldura a ceea ce a avut mai bun trecutul
  • Pentru mirosul teilor în mai
  • Pentru că este mai uşor să îţi deschizi o afacere

Sursă:  Admitere UAIC

Read more
No Comments

Grigore T. Popa, omagiat, la Iași, la 125 de ani de la naștere

Grigore T. Popa, omagiat, la Iași, la 125 de ani de la naștere

La Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași au avut loc joi, 4 mai 2017, manifestări menite a celebra 125 de ani de la nașterea patronului spiritual al acestei instituții de învățământ superior – anatomistul Grigore T. Popa: proiecția filmului „Grigore T. Popa – anatomia unui caracter” (realizat de Oana Lazăr, TVR Iași), vernisajul de fotografii și documente „Permanența Grigore T. Popa”, ce au aparținut savantului, conferința „Grigore T. Popa – dragostea în interbelic” – desprinsă din corespondența dintre soții Grigore și Florica Popa și lansarea volumului Pericolul neisprăviților. Toate aceste manifestări l-au avut ca vector pe dr. Richard Constantinescu, cel care, de ani buni, sapă după prețioasa moștenire lăsată viitorimii de Grigore T. Popa, scormonind arhivele, căutându-i descendenții, salvând obiectele și documentele ce i-au aparținut și, cel mai important, publicându-i opera.

Născut pe 1 mai 1892, în Șurăneștii Vasluiului, Grigore T. Popa a fost una dintre cele mai strălucite minți ale României interbelice, perioadă în care spiritul său fecund a zămislit o operă publicistică și științifică pe care alții ar fi făurit-o în decenii de viață. Format în spiritul Școlii profesorilor Ioan Cantacuzino și Francisc Rainer, a primit, în 1925, o bursă Rockefeller, pe o durată de trei ani, la universități de prestigiu din SUA și Marea Britanie. Întreaga activitate i-a fost marcată de spiritul său neîngrădit, impregnat puternic de ideile cu care se întorsese din America. A militat pentru drepturi și libertăți, apăsând pe cuvinte în situații delicate, intrând în repetate rânduri în conflict cu noua ideologie ce-și făcea, perfid, loc în societatea postbelică.

Grigore T. Popa a fost unul dintre acei intelectuali care, în epoci extrem de complicate, în care se auzeau tot felul de cântece de sirenă, a rămas un democrat inflexibil. (…) A fost un om deasupra vremurilor, a subliniat, în fața publicului prezent în Aula „George Emil Palade” a UMF Iași, scriitorul Liviu Antonesei, cel care a prefațat volumul Pericolul neisprăviților.

Lansată în fața unui auditoriu format din universitari mediciniști ieșeni, pasionați de istoria medicinei și descendenți ai familiei anatomistului, lucrarea continuă seria de autor inițiată, în 2014, de Richard Constantinescu, prin publicarea volumului Jurnalul unui savant român în America. Ambele cărți, apărute în condiții grafice de excepție, redau publicului larg un autor plin de substanță, din păcate prea puțin cunoscut, ale cărui texte, deși vin din perioada interbelică, sunt azi la fel de actuale.

În scrierile sale, apare aceeași dezamăgire că, spre deosebire de ce a văzut în Statele Unite, la noi nici atunci, dar m-aș teme că nici acum, lucrurile nu merg nici pe meritocrație, nici pe cinste. Pur și simplu, îl citești pe Popa și vezi că toate se aplică și în ziua de azi. Citesc foarte multă istorie și tare-mi pare Europa asemănătoare cu cea care era în 1938-1939, a remarcat, în același cadru, și prof. univ. dr. Ostin Mungiu.

Dincolo de personalitatea rigidă a savantului a stat, însă, surprinzător poate pentru noi, cei de azi, un om cald, un tip sensibil și blând, care și-a iubit soția, pe Florica (născută Cernătescu, nepoata lui Petru Poni), cea care, așa cum mărturisea, i-a fost nu doar iubită și prietenă, ci și „parteneră de intelect”.

M-am obișnuit destul de greu cu apelative de tipul „bicu” (de la bunicul) sau „tăticu´”, așa cum semna cărțile poștale pe care le trimitea familiei, din America. Dar i-am descoperit și latura aceasta de om de familie, de soț îndrăgostit și, fragmentar, vi-l prezint și dumneavoastră, a explicat, în deschiderea conferinței, Richard Constantinescu.

Asta a fost, de fapt, ideea centrală a prelegerii „Grigore T. Popa – dragostea în interbelic”, pe care Richard Constantinescu a susținut-o, însoțind-o de imagini și de documente inedite din arhiva personală, toate, menite a ne aduce aproape și o altă fațetă, total neștiută, a genialului Grigore T. Popa. Reproduc aici un fragment dintr-o scrisoare pe care Grigore i-o scria Floricăi, de la Chicago, pe 7 noiembrie 1925:

De-abia acum bag eu seama că nu ți-am scris despre odaia mea; stai să-ți fac planul. Cred că e destul de explicit. Dacă-ți pare cam încurcat pe unele locuri, apelează la domnul inginer Aurel, care te poate încurca mai tare. (…) Acuma, dragă Florică, vezi că cunoști locuința mea. De cheie n-ai nevoie, fiindcă ție toate ușile-ți vor fi deschise oricând de-a dreptul la mine. Vezi de vino cât mai des și rămâi cât mai mult. Odaia mea nu e elegantă, dar e comodă. Are tot ce-i trebuie și mă simt bine în ea. Un singur lucru nu-mi place: e pustiu fără tine.

Eforturi precum cele pe care neobosit le întreprinde Richard Constantinescu, puse în slujba memoriei noastre culturale și științifice, sunt, azi, din ce în ce mai rare, deși, într-o epocă așa de surprinzător de asemănătoare celei în care a trăit Grigore T. Popa (1892-1948), ne sunt atât, atât de necesare. Vestea bună este că seria volumelor din colecția dedicată marelui anatomist va continua să se îmbogățească, răspunzând, așa cum sublinia Richard Constantinescu, „necesității unei reaşezări a scrierilor lui Grigore T. Popa în reflecţia contemporană”. 7

„Să faci ce zice Popa e un risc. Să faci ce-a făcut Popa e o jertfă.“

Richard Constantinescu  (n. 1974) medic, autor, iatroistoriograf, cadru didactic la Universitatea  de medicină și farmacie „Grigore T. Popa” din iași, disciplina Istoria medicinei; doctor în istoria medicinei cu teza „Grigore T. Popa — medic-scriitor și publicist”; coordonator al „Fototecii medicinei românești”; trainer autorizat Comunicare în sănătate; editor și redactor de carte, coordonator de colecții, publicist, realizator de emisiuni radio-tv, speaker.

„Salut această pietate a dr. Richard Constantinescu față de Grigore T. Popa. Capacitatea de a admira este ea însăși admirabilă. Dacă alți oameni ar face la fel cu alte mari figuri din trecutul nostru, mult mai bine ar fi. Ceea ce făptuiește dl Constantinescu prin această colecție este o formă de igienă spirituală.“ Theodor Paleologu

„Om de ştiinţă remarcabil, biolog de vârf, medic, filosof, literat, Grigore T. Popa ocupă astăzi locul ce-l merită în panteonul personalităţilor neamului. Iar dlui dr. Richard Constantinescu îi revine meritul de a fi contribuit la acest efort de re-edificare.“ Adrian Neculau

„Grigore T. Popa a fost una dintre puţinele personalităţi ale epocii care a asumat riscante atitudini publice antitotalitare şi cea mai puţin dispusă să accepte compromisuri şi de aceea trebuia să fie distrus.“ Mircea Anghelescu

Sursă:  politicidesanatate.ro

Read more
No Comments

c

Descoperă cele ZECE orașe construite pe ȘAPTE coline!

Da, probabil ați auzit despre Roma: orașul celor șapte coline. Dar știați că există aproape 50 de orașe și sate de dimensiuni diferite din întreaga lume, care pretind la același titlul?

Mai jos vă prezentăm o lista cu o parte din orașele ce merită vizitate și explorate pentru a descoperi istoria lor și cele mai pitorești peisaje, plaiuri de legendă ce urcă și coboară pe spinări de dealuri.

#1 Nu putem afirma 100% că Roma este primul oraș construit pe 7 coline, dar este cu sigurantă cel mai bine cunoscut. Cele șapte coline sunt Aventin Hill, Caelian Hill, Dealul Capitoliului, Esquiline Hill, Palatine Hill (dealul pe care legendele spun este adevărata temelie a orașului), Quirinal și Viminal Hill.

#2 La fel ca și Roma, Edinburgh este construit pe 7 coline. Deasupra străzii Princes, principala stradă de shopping, se află una dintre cele mai importante atracții, Castelul Edinburgh, construit în urmă cu mai bine de 2.000 de ani. În partea sudică a orașului se află Orașul Vechi, care se întinde de-a lungul Royal Mile și parcului Holyrood. În partea nordică, între castel și portul Leith se află Orașul Nou, cartier ce datează din secolul XVIII.

 #3 Lisabona și-a legat însă destinul de o altă cifră magică, șapte-numărul colinelor pe care este amplasată. Sao Jorge, Sao Vicente, Santa’Ana, Santo André, Chagas, Santa Catarina, Sao Roque sunt cele 7 coline ale orașului. 

 #4 Una dintre cele mai frumoase capitale ale Europei, Praga este un alt oraș aspirant la titlul mult dorit. Dealurile sunt : Hradcany, Vítkov, Vetrov, Skalka, Vyšehrad, Karlov și Petřín.

 #5 St.Michaelsberg, Koudenberg, Warmoesberg, Kruidtuin, Kunstberg, Zavel și St.Pietersberg sunt cele 7 coline Bruxelles-ului. Capitala Belgiei este considerată una dintre cele mai frumoase orașe ale Europei, verifică informația ? și alege să vizitezi Bruxellul.

#6 Dealurile Atenei reprezintă adevărate refugii dincolo de aglomerația de pe străzile orașului, de unde poate fi admirată panorama către Golful Saronic – legătura Atenei cu Marea Egee. Colina Lykavittoseste cel mai înalt punct al Atenei, având 277 m înălțime.

#7 Kampala (Uganda) este declarat a fi construit pe șapte coline, cu toate că acest lucru nu este destul de precis. Primul deal în importanța istorică este Kasubi.

#8  Union Hill, Church Hill, Hill Consiliul, Shockoe Hill, Gambles Hill, Navy Hill și Oregon Hill alcătuiesc cele șapte coline ale orașului Richmond. În cazul în care nu ați fost, ar trebui să mergeți – Richmond este capitala statului Virginia(SUA), orașul abundă în obiective turistice, galerii de artă și o gastronomie senzatională.

#9 Orice vizitator al orașului Asunción (Paraguay), își va aminti de arhitectura și clădirile iconice ale orașului, cum ar fi Palatul Prezidențial Lopez, dar cu siguranță nu uită cele 7 coline ale orașului, Cabara, Cerro Lambare, Clavel, Taruma, Cachinga și Tacumbú.

Calle Palma este centrul orașului, strada principală, unde sunt situate mai multe clădiri istorice, piețe, magazine, restaurante și cafenele. „Manzana de la Rivera”, situat în fața Palatului prezidențial, este o serie de case vechi tradiționale care au fost restaurate și vă servesc ca un muzeu demonstrând evoluția arhitecturală a orașului. Vechea gară menține trenurile vechi care acum sunt folosite în excursii turistice în orașe ca Luque și Areguá.

#10 Iași, România

Cu toții știm că Iașul mai este numit și orașul celor 7 coline pentru că acesta se întinde pe 7 dealuri: Dealul Cetățuia, Dealul Galata, Dealul Copou, Dealul Breazu, Dealul Sogari, Dealul Bucium și Dealul Repedea. Pe fiecare dintre acestea se află cel puțin un monument sau un edificiu religios care le poartă numele.

Voi mai știți și alte orașe construite pe 7 coline? ?

Sursă:  J’Info Tours

Read more
No Comments