Exclusiv pentru elevii de clasa a VIII-a și a XII-a. Au fost publicate modelele de subiecte pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat 2018
Elevii de clasa a VIII-a şi de clasa a XII-a care vor susţine în vară Evaluarea Naţională şi examenul naţional de Bacalaureat au la dispoziţie, începând de miercuri, modele de subiecte.Elevii de clasa a VIII-a şi de clasa a XII-a care vor susţine în vară Evaluarea Naţională şi examenul naţional de Bacalaureat au la dispoziţie, începând de miercuri, modele de subiecte.
Elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE), modelele de subiecte sunt disponibile pe site-ul subiecte2018.edu.ro
Ministerul Educaţiei spune că modelele de subiecte pentru Evaluarea Naţională au fost construite în funcţie de trei cerinţe: formulare clară, precisă şi în strictă concordanţă cu programele de examen, nivel mediu de dificultate şi posibilitatea de a fi rezolvate în 120 de minute.
Modelele orientative de subiecte/biletele de examen/pachetele de fişiere pentru Bacalaureat 2018 au fost concepute în concordanţă cu programele în vigoare ale examenului, astfel încât tratarea lor să valorifice capacitatea de analiză, de sinteză, de generalizare şi de abstractizare a candidaţilor. De asemenea, vizează cuprinderea echilibrată a materiei studiate, solicitându-se demonstrarea competenţelor prevăzute în programele de examen, respectiv încadrarea în timpul prevăzut de metodologie pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Comparativ cu anul 2017 nu au fost operate modificări în structura subiectelor, mai spune Ministerul Educaţiei.
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) este instituţia din subordinea Ministerului Educaţiei specializată în evaluare educaţională, având ca atribuţii, printre altele, asigurarea coordonării ştiinţifice şi profesionale a sistemului de examene din învăţământul preuniversitar. În acelaşi timp, CNEE îi revine elaborarea subiectelor pentru probele de examen, respectiv elaborarea de metodologii, proceduri şi regulamente pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor şi evaluărilor în învăţământul preuniversitar.
Sursă: http://zdi.ro
Iesenii sunt in pericol din cauza unor substante chimice periculoase
Noile masuratori efectuate de angajatii Agentiei pentru Protectia Mediului Iasi la statiile de monitorizare a nivelului poluarii din Iasi prezinta o situatie grava. Iesenii sunt in pericol din cauza unor substante chimice periculoase pentru organism care, in timp, pot provoca chiar cancer.
Masuratorile oficiale ale Comisiei Europene au stabilit ca Iasul este orasul cel mai poluat din Romania, cu o cantitate de factori poluanti de 54 micrograme/mc de aer, adica mult peste limitele admise de Uniunea Europeana si suficient incat sa afecteze grav si pe termen lung sanatatea populatiei.
Daca in anii trecuti, intr-un singur an se inregistrau cel mult 35 de depasiri ale PM 10, anul acesta, pana la data de 15 septembrie, s-au inregistrat 135 de depasiri la nivelul judetului si 56 de depasiri la statia de monitorizare din Podul de Piatra, zona cea mai poluata din Iasi, daca ar fi sa ne bazam pe masuratori. Specialistii de mediu spun ca problema principala a poluarii ar fi numarul crescut de masini second hand si traficul intens.
„Traficul este principala cauza a poluarii din Iasi. Masinile second hand diesel sunt poluante, dar ne ducem intr-o zona sociala si nu putem impune cetatenilor ce fel de masini sa conduca. Nu exista o zona anume ca fiind cea mai poluata, dar pot sa spun ca arterele principale din Pacurari-Nicolina-CUG sunt printre cele mai poluate din Iasi. In principiu, vorbim de lunca joasa a Bahluiului. Daca pana acum s-au inregistrat depasiri ale PM 10, anul acesta masuratorile de la statiile de monitorizare pozitionate in diverse zone din municipiu arata ca sunt in cantitati mari si substantele chimice benzen si NOx„, a declarat Victor Bogdan Davideanu, director al APM Iasi.
In acest context, devine tot mai actual discursul despre mobilitate pe care l-a avut la Iasi, seful Camerei de Comert Franceze, care a vorbit despre viitorul masinii electrice. Multinationale franceze au dezbatut, in luna octombrie, la Primaria Iasi solutii alternative cu privire la mobilitatea urbană. Iaşul a fost primul oraş ales în acest sens de către Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER). Discutiile au fost initiate de CCIFER in contextul aparitiei unor noi tipuri de autoturisme (electrice, autonome), modalitati de transport (car-sharing), constrangeri de mediu si urbane (parcari, orase mai curate) care impun o constientizare la nivelul utilizatorilor finali, a colectivitatilor locale si a companiilor.
La conferinta, Group Renault a amplasat, cu caracter demonstrativ, statii de incarcare electrica atat in fata Primariei, cat si sn sala mare a sediului municipalitatii. De asemenea, în faţa Palatului Roznovanu au fost parcate şi mai multe maşini electrice.
Potrivit Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme, in prezent sunt inmatriculate în judetul Iasi pana in 10 vehicule electrice. In acelasi timp, pe raza municipiului exista 11 statii de alimentare electrica.
Primarul Mihai Chirica a declarat ca administratia ieseana este interesata de tot ce inseamna implementarea de solutii, idei, concepte care pot stimula mobilitatea urbana. Edilul Iasului a amintit din nou despre eliminarea restrictiilor la achizitionarea de masini poluante. „Un dezastru ecologic“, a sustinut primarul.
sursa: 7est.ro
- Published in Local
MISTER ELUCIDAT! Ce a declanșat bubuitura care a pus pe jar un întreg județ ieri. Ieșenii trebuie sa afle motivul
Iată ce a declanșat bubuitura care a pus pe jar un întreg județ ieri. Aceasta este cea mai probabilă ipoteză a specialiştilor în privinţa bubuiturii care s-a propagat ieri deasupra Iaşului. Nicio autoritate nu are cunoştinţă.
Acest fenomen fizic rar se petrece când un avion, de regulă militar, depăşeşte viteza sunetului,. Mach1: sunetul se propagă radial, putând fi resimţit până la 48 de kilometri.
Explicație boom sonic: „Acesta se petrece atunci când un obiect, cel mai probabil un avion de mare viteză, de regulă militar, depăşeşte viteza sunetului, Mach1. Sunetul se propagă în urma acestuia în formă radială, putând fi resimţit până la 48 de kilometri faţă de epicentru.
Sursele de specialitate afirmă că acest zgomot poate fi provocat şi de un avion care zboară la o altitudine foarte mare şi care nu este vizibil cu ochiul liber.”
„Dacă ai un cerc de 20 de kilometri unde s-a auzit zgomotul, nu poţi spune că propagarea este izotropă, dintr-o singură direcţie, prin urmare sursa este punctiformă, deci zgomotul a fost produs de o mişcare la nivelul oraşului Iaşi“, a explicat prof.dr. Maricel Agop, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“.
Un eveniment similar cu cel de la Iaşi a avut loc pe 20 aprilie 2016, la Călăraşi. Potrivit presei locale, un suflu puternic asemănător cu cel al unei explozii semnificative a creat panică printre locuitorii oraşului.
Evenimentul s-a petrecut la ora 14, în timp ce, la Iaşi, bubuitura din 1 iunie s-a auzit în jurul orei 13.30. La fel ca la Iaşi, reporterii din Călăraşi au căutat informaţii la autorităţi, dar niciuna dintre acestea nu a putut oferi vreo explicaţie.
„Observatorul de Călăraşi“ a arătat că nici la numărul de urgenţe 112 nu a fost primit vreun apel. Ca în cazul Iaşului, bubuitura din Călăraşi s-a auzit şi în localităţi învecinate.
Presa locală a scris că autorităţile au trimis mai multe echipe în teren, în zone unde bubuitura s-a auzit cel mai tare. În încercarea de a identifica locul unde s-ar fi produs presupusa deflagraţie, dar nu au descoperit nimic.
Pe surse, reporterilor din Călăraşi li s-a transmis că ar fi fost o „detonare controlată“ la o unitate militară din apropierea oraşului. Ziariştii au subliniat că bubuitura nu s-a auzit în zone din imediata apropiere a unităţii.
- Published in Local
MAREA din Nordul Moldovei. Ieșenii au LITORAL la doar 84 km!
Ieșenii au LITORAL la doar 84 km! În nordul României, plajele naturale formate pe malurile lacului de acumulare de la Stânca-Ştefăneşti au devenit o alternativă turistică ieftină la litoralul Mării Negre.
Sute de amatori de plajă din judeţul Botoşani, Iaşi sau din Republica Moldova se adună la Stânca-Costeşti. Autorităţile s-au mobilizat şi, din acest an, promit să realizeze aici replica nord-moldavă a staţiunii Vama Veche.
La doar 71 de kilometri de municipiul Botoşani se află Stânca-Ştefăneşti, un sat ars de soare, care ascunde câteva dintre cele mai importante comori din nordul României.
La Stânca se află cel mai mare lac de acumulare din România, întins pe 59 de kilometri pătraţi, o mare în miniatură, cu valuri, nisip fin şi un peisaj mirific.
Zona este de interes naţional şi face parte din aria de protecţie specială avifaunistică, cu specii de păsări, peşti şi animale asemănătoare Deltei Dunării.
Pentru iubitorii plajelor, malurile lacului de acumulare sunt asemănătoare celor din Vama Veche de acum 20-30 de ani.
La plajele sălbatice de la Stânca se ajunge pe drumul ce duce către vama cu Basarabia.
Până la barierele care despart România de Republica Moldova, o cărare pierdută printre culturi şi vegetaţie abundentă coteşte la dreapta.
La capătul cărării, se deschide un peisaj unic în Moldova.
Lacul imens, aproape câte o mare, mărginit de o plajă sălbatică cu nisip fin.
În weekend, încă de la primele ore ale zilei aici, la Stânca, începe distracţia.
Oamenii instalează umbrele, pregătesc corturi, iar apoi fac plajă în apa încălzită de soare.
Primăria oraşului Ştefăneşti, de care aparţine zona Stânca-Ştefneşti, a decis, din această vară, să investească în plajele de la malurile lacului de acumulare.
Vineri a fost deschis sezonul estival, la „marea” din nordul Moldovei.
Citește și MAREA din Nordul Moldovei. Ieșenii au LITORAL la doar 84 km!
Se încearcă amenajarea plajei, a fost curăţată zona şi au fost aduşi agenţi economici care vând mâncare, apă, sucuri şi bere.
(Agerpres/FOTO arhivă click.ro)
Sursă: RadioIasi.ro
- Published in Local
S-au modificat prețurile abonamentelor pentru mijloacele de transport în comun! IATĂ cât trebuie sa scoată ieșenii acum din buzunar…
S-au modificat prețurile abonamentelor pentru mijloacele de transport în comun! IATĂ cât trebuie sa scoată ieșenii acum din buzunar…
– Toate tipurile de titluri de călătorie sunt valabile în orice mijloc de transport public (inclusiv feroviare) care circulă prin zona sau zonele de valabilitate pentru care au fost achiziţionate, indiferent de operator.
– Biletul de o călătorie permite deplasarea între punctul de plecare şi destinaţie folosind oricâte mijloace de transport, în condiţiile stabilite de autoritatea de transport regională.
– Categoria „bilete“ include şi legitimaţiile de călătorie de una, două şi trei zile (respectiv de 24, 48 şi 72 de ore), de şapte zile, legitimaţiile de grup şi, în multe cazuri, pe cele de o lună, toate nenominale.
– Pentru persoanele care utilizează frecvent transportul public, abonamentele (pe o lună sau pe un an) reprezintă cea mai convenabilă soluţie.
– Costul abonamentului pe un an echivalează în general cu preţul a 10 abonamente pe o lună.
– Elevii, studenţii şi pensionarii beneficiază de abonamente la preţ redus.
De ce abonament unic?
Abonament unic: abonament valabil pe toate liniile pe diverse perioade de timp.
Avantaje:
– reconfigurarea traseelor pentru optimizarea rețelei de transport și a utilizării parcului de vehicule, fără a afecta mobilitatea călătorilor;
– simplificarea modului de eliberare şi utilizare a abonamentelor;
– fidelizarea utilizatorilor transportului public;
– atragerea de noi utilizatori, cu efecte benefice pentru creşterea calităţii vieţii în mediul urban, prin reducerea nivelului de trafic şi a noxelor;
– creşterea estimată a încasărilor operatorului de transport public.
În România abonamentul unic a început să fie introdus din anul 2009.
– Primul oraş care a renunţat la abonamentele clasice pe o linie şi pe două linii şi a redus semnificativ valoarea abonamentului pe toate liniile a fost Oradea, urmat, în ordine, de Sibiu, Suceava, Arad, Alba-Iulia, Ploieşti, Craiova, Braşov.
– Efectele sunt uşor diferite în funcţie de particularităţile fiecărui sistem de transport, dar, pe ansamblu, s-a observat creşterea numărului abonamentelor vândute, scăderea celui al biletelor şi creşterea uşoară a încasărilor totale.
– În toate oraşele în care a fost introdus abonamentul unic, preţul acestuia atât la momentul introducerii, cât şi după creşterea care a urmat în unele cazuri, a fost şi a rămas mult mai mic decât cel al fostelor abonamente pe toate liniile.
- Published in Local
Vestea pe care ieşenii o aşteaptă de peste 20 de ani. Se redeschide cel cunoscut local din oraş
Vestea pe care ieşenii o aşteaptă de peste 20 de ani. Se redeschide cel cunoscut local din oraş
Clădirea aflată în vizibilă stare de degradare a fost cumpărată recent de omul de afaceri Marian Panaite, care deţine mai mai multe firme în Iaşi.
„Am făcut această investiţie în ideea de a păstra specificul clădirii, vreau să redevină «Hanul Trei Sarmale» şi să păstrăm tradiţia acelei clădiri. Me apucăm de treabă acolo cât de repede putem. Trebuie făcută o evaluare a clădirii, pentru că acolo totul e cam distrus, doar numele a rămas acolo. Sper să iasă ceva frumos“, a declarat pentru Adevărul omul de afaceri care deţine firma Fio Grup Company SRL.
Maria Panaite, care este şi proprietarul firmei de construcţii Paticom, a achiziţionat clădirea de patrimoniu achitând 2,9 milioane de lei.
Proprietar condamnat la închisoare
Hanul a fost unul dintre vestitele locuri de popas din Moldova. Locul a devenit celebru după ce importanţi oameni de cultură i-au trecut pragul în secolele XIX- XX, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Octav Băncilă sau Păstorel Teodoreanu. Însă istoria hanului este străveche, prima menţiune documentară fiind un act de judecată din perioada anilor 1675 -1680, prin care doi negustori armeni dezbat arendăşia Hanului „Trei Sarmale“.
Potrivit istoricilor, denumirea localului, construit în secolul al XVII-lea, vine de la faptul că cei care poposeau la han erau serviţi cu câte trei sarmale. De-a lungul timpului, clădirea a trecut prin posesia mai multor proprietari, iar de la începutul secolului al XVIII-lea s-a aflat în proprietatea Mănăstirii Socola. După secularizarea averilor mănăstireşti, în 1863 a ajuns în proprietatea Primăriei Municipiului Iaşi, care l-a deţinut trei decenii. Ulterior, a fost vândut către proprietari privaţi, fraţii Dumitru şi Teodor Luca fiind cei care l-au modernizat. În 1948, hanul a fost naţionalizat, iar Dumitru Luca, ultimul proprietar a fost condamnat la închisoare. În 1969, clădirea a ajuns în proprietatea Oficiului Naţional de Turism (ONT), care l-a reabilitat, deoarece clădirea era în ruină. Localul a fost redeschis în 1971, după ample modernizări. După 1989, clădirea a trecut în proprietatea SC Turism Moldova SA, societatea deţinută de omul de afaceri Dănuţ Prisecariu.
Moştenitorii lui Dumitru Luca au cerut în instanţă proprietatea, iar în 2009 o decizie judecătorească a stabilit ca imobilul să revină copiilor ultimul proprietar înainte de naţionalizare- Magda Cristina Chisac, Rodica Pop Luca şi Grigore Luca. Omul de afaceri Dănuţ Prisecariu a contestat dreptul de proprietate al moştenitorilor şi a cerut în instanţă executarea silită a imobilului şi suprafeţei de 2.000 de metri pătraţi. El a cerut moştenitorilor în jur de 300.000 de euro, bani care ar fi reprezentat investiţiile în han pânăla momentul retrocedării din 2007. Pentru a recupera sumele solicitate s-a solicitat scoaterea la vânzare prin licitaţie publică.
Pe de altă parte, proprietarii hanului, cei trei moştenitori ai lui Dumitru Luca, au împrumutat 500.000 de euro de la un alt om de afaceri, George Bărbulescu. Pentru că acesta din urmă nu şi-a primit înapoi banii a scos la licitaţie ipoteca. Astfel, s-a organizat la începutul anului o primă licitaţie pentru Hanul „Trei Sarmale“, dar nu s-a prezentat nimeni. La a doua licitaţia s-a înscris firma deţinută de Marian Panainte. „Societatea Fio Grup Company SRL s-a prezentat la cel de-al doilea termen de licitaţi, când preţul de pornire s-a redus u 25%. Prin urmare a oferit 75% din valoarea la care a fost evaluată, adică preţul de pornire a licitaţiei“, a declarat Cezar Andrei, executorul judecătoresc care s-a ocupat de vânzare, citat de Ziarul de Iaşi.
Citeşte şi Un nou loc de petrecere a timpului liber, la Iași
Hanul „Trei Sarmale“ are o suprafaţă de 770 de metri pătraţi şi un teren aferent de 2.000 de metri pătraţi. Are o terasă acoperită de 71 de metri pătraţi, dar şi o anexă de peste 270 de metri pătraţi.
sursă: adevărul.ro
- Published in Local
Ieșenii sunt deranjați de indolența celor de la CFR. Cruci în loc de bariere!
Ieșenii sunt deranjați de indolența celor de la CFR. Cruci în loc de bariere!
Nici măcar la Scânteia, unde au murit 13 oameni, nu s-au mai complicat să investească. Trecerile la nivel cu calea ferată din Iași sunt extrem de periculoase. Cinic, la Uricani, în loc de barieră, este un anunț că acolo „au murit 14 oameni”. La fel și la Scânteia: au anunțat investiția, nu au mai făcut-o. Directorii Regionalei CFR nici să stea de vorbă cu presa nu vor. Singurele bariere puse de CFR sunt în parcarea proprie, unde își țin mașinile.
Zeci de victime, multă larmă, tot pe atâta lobby şi documentaţie, nicio măsură pentru preîntâmpinarea carnagiilor la trecerile de nivel cu calea ferată. Autorităţile feroviare nu au ridicat un deget, nu au investit un leu.
După tragedia de la Scânteia, lucrurile au rămas la acelaşi stadiu. La Uricani se întâmplă la fel. În municipiul Iaşi s-a ajuns ca Primăria să meargă cu jalba-n proţap şi să se roage de şefii CFR să-şi facă treaba şi să nu mai pună în pericol ieşenii. Singurele bariere pentru care Compania de Căi Ferate a alocat fonduri sunt cele care le protejează maşinile de lux din parcarea Gării Iaşi.
Șoferii ciulesc urechile
Iaşi, 2017. Niciuna dintre cele cinci treceri de cale ferată dispuse pe raza municipiului Iaşi nu este prevăzută cu bariere. La fel se întâmplă şi la trecerile de la Scânteia şi Antibiotice, locurile unor carnagii înfiorătoare. Nici măcar o barieră cu manivelă sau una pe care să o ridici cu mâna. Doar semnale acustice şi drugi de fier. În anul 2017, la Iaşi, şoferii încă mai ciulesc urechile la sirenele locomotivelor şi cască ochii după luminile locomotivelor.
Opt ani de la tragedie, nicio măsură
Localitatea Scânteia, după 8 ani de la tragedia în care au pierit 14 oameni. Aceleaşi semnale acustice, nicio investiţie din partea CFR.
„Nu au pus nimic. Imediat după accident au încercat ceva. Probabil pentru că era presa călare pe ei. Au venit, au făcut măsurători, au cerut de la noi un certificat de urbanism, tot ce trebuia pentru o intervenţie la acea trecere de cale ferată. I-am întrebat ce au de gând să facă şi mi-au răspuns că este vorba de o investiţie de 140.000 de lei. În toţi anii ăştia nu au făcut nimic. A rămas aceeaşi semnalizare feroviară. Ne-am învăţat ca CFR-ul să promită şi să nu facă până la urmă nimic”, ne-a spus Fănică Săcăleanu, primarul comunei Scânteia.
La Uricani, în loc de barieră, e un avertisment. Nici măcar vegetația nu este îndepărtată
La Uricani au rămas doar cruci
În spatele Fabricii de Antibiotice, semnalistica feroviară este însoţită de un panou care vorbeşte despre inconştienţa autorităţilor mai mult decât avertizează şoferii. „Atenţie! În acest loc au murit, în ultimii 2 ani, 14 oameni”.
Cu toate acestea, siguranţa feroviară a rămas la fel de… nesigură. Nu s-a investit un leu pentru a asigura un gram de securitate în plus faţă de momentul morţii celor 11 oameni nevinovaţi ale căror vieţi au fost curmate de personalul Iaşi-Dorohoi, în septembrie 2013. Singurele semnale acustice la trecerea de nivel cu calea ferată sunt cele trase de conductori.
Presiuni municipale vs. flituri feroviare
În Iaşi, aceeaşi situaţie. Trecerile din zona Nicolina, Nicolae Iorga, piaţa Alexandru cel Bun, BJATM şi Dream Village, au doar semnale acustice. Deşi au înregistrat şi acestea accidente cu victime omeneşti, preocuparea reprezentanţilor CFR a fost nulă.
Această lipsă de preocupare este dublată şi de vegetaţia abundentă care obturează vizibilitatea conductorilor. Potrivit responsabililor din Primăria Iaşi, demersurile privind realizarea unor investiții pentru siguranţa feroviară de pe raza municipiului Iaşi au demarat încă din 2013, imediat după accidentul din spatele Fabricii de Antibiotice.
Împreună cu Serviciul Rutier din cadrul IPJ Iaşi, Primăria a trimis o solicitare către Regionala de Căi Ferate Iaşi cu privire la semnalistica rutieră defectuasă la trecerile de nivel de cale ferată din municipiul Iaşi.
După tragedia de la Scânteia, CFR a vrut să pună bariere, dar a renunțat, deși vizibilitatea în acea zonă este foarte proastă
Tăiaţi pădurile de boscheţi sa se vada trenurile!
Apoi, în aprilie 2015, Primăria a solicitat Regionalei semnalizarea luminoasă a trecerii la nivel cu calea ferată de pe aleea Nicolina, în urma unui control efectuat de poliţiştii rutieri şi inspectorii Primăriei.
„În luna mai 2016, am trimis o nouă adresă către CFR prin care semnalam că, având în vedere creşterea traficului auto pe relaţia Păcurari – Canta – Dacia – Alexandru cel Bun pe trecerea de cale ferată de pe str. Sergent Grigore Ioan, respectiv a traficului auto şi pietonal aferente Căii Chişinăului – strada Sf. Ioan şi strada Libertăţii, am solicitat demararea lucrărilor de reparaţii pe zona trecerii la nivel de cale ferată pentru ambele locaţii. De asemenea, au fost solicitate lucrări de salubrizare si de toaletare a vegetaţiei pe terenurile aferente căii ferate care traversează municipiul Iaşi, zone aflate în proprietatea şi gestionarea CFR Iaşi. Toate acestea nu s-au soldat cu măsuri din partea CFR”, a declarat Mihai Chirica, primarul Iaşului.
Bariere doar în parcările proprii
Dacă la trecerile de cale ferată nu sunt bariere, în schimb, în Piaţa Gării, parcările private ale CFR sunt asigurate, nu cu una, ci cu două bariere. Nu se ştie la cât s-a ridicat această investiţie, deoarece şefii Companiei au refuzat un dialog pe această temă cu REPORTER DE IAȘI.
În toate tragediile la trecerile de nivel cu calea ferată din județul Iași vinovați au fost morții.
- Published in Local