Din răzbunare, a călcat cu camionul o şatră de ţigani, curmând 24 de vieţi
Răvăşit de moartea familiei sale, ucisă de membrii unei şatre, Eugen Grigore s-a răzbunat crunt, trecând cu camionul peste 24 de ţigani.
Un şofer de camion a fost pe punctul de a porni un război interetnic după ce, din răzbunare, a călcat cu camionul o şatră de ţigani, curmând 24 de vieţi. S-a intâmplat in 1974, iar cazul lui Eugen Grigore, soferul ucigas a fost bine ascuns de Securitatea vremii pentru a nu se naşte un conflict între români şi țigani, scrie Adevarul.
Ieşeanul lucra ca şofer de camion la Autobază când, într-o zi de primăvară, şeful lui îl cheamă şi îl anunţă că locuinţa sa arde. Organele de anchetă aveau să releve, ulterior, că locuinţa din Copou a şoferului ieşean fusese călcată de un grup de romi. “Un grup de ţigani provenind din şatra stabilită la marginea Iaşiului, în zona Ciurea, mergea pe străzile Iaşiului în căutare de fier vechi, sticle şi orice ar fi produs bani. Aceştia au crezut că nu-i nimeni acasă la familia Grigore, au intrat să fure, n-au găsit mai nimic”, precizează comisarul Traian Tandin, autorul unei cărţi pe acest subiect.
Povestea lui a început în anii ’70 când, şofer fiind la o autobază de lângă Iaşi, omul a venit acasă şi i-a găsit pe toţi ai lui fără suflare. Nevasta şi cei trei copii zăceau morţi, iar casa era răvăşită şi incendiată. Bărbatul şi-a pierdut minţile şi, după câteva zile, când a aflat că autorii crimei şi ai jafului sunt nişte ţigani dintr-o şatră din apropiere, a luat camionul de la serviciu, l-a încărcat cu benzină şi a pornit hotărât într-acolo. Grigore i-a masacrat pe toţi cei care i-au ieşit în cale.
“În şatra cu căruţele cu coviltir a făcut un adevărat măcel după ce, în plină viteză, a intrat în corturi, cai şi căruţe, fără a ţine seama de cine se afla în ele”, relatează Tandin, care a găsit la dosar şi declaraţia criminalului, consemnată după Revoluţie, când pedeapsa de condamnare pe viaţă i-a fost comutată la 28 de ani de închisoare:
“Am omorât 24 de oameni, bărbaţi, femei şi copii, iar totul a fost imediat trecut la «strict secret » de Securitate şi Miliţie, care nu voiau să apară un conflict între ţigani şi români. Toate urmele acestei răzbunări au fost şterse, supravieţuitorii fiind luaţi de acolo şi transportaţi în alte locuri”.
Țiganii au fost surprinşi de soţia lui Eugen Grigore. Alături de cei trei copii, femeia a fost imobilizată de ţigani, care mai apoi au dat foc casei. Cele trei rude ale lui Grigore au ars ca nişte torţe din acel moment începând o adevărată luptă interioară pentru şoferul de autobuz. Sleit de forţe şi cu un puternic sentiment de frustare, cauzat de neputinţa autorităţilor de a-i trage la răspundere pe vinovaţi, Eugen Grigore a decis să îşi facă dreptate de unul singur.
- Published in Local
Mega-percheziții la Iași în cazul hoților minori care au speriat Europa
Mega-percheziții la Iași în cazul hoților minori care au speriat Europa
O acțiune de mare amploare a procurorilor DIICOT și polițiștilor de la combaterea crimei organizate a avut loc pentru destructurarea unui grup infracționat specializat în săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.
Procurorii DIICOT – ST Iași și ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Iași a efectuat simultan, 25 de percheziții domiciliare pe raza municipiilor Iași, Roman și a județului Prahova într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în săvârşirea infracţiunii de trafic de minori.În paralel, polițiști din cadrul Direcției de Poliție Judiciară din Paris au desfășurat o acțiune de mare amploare pentru depistarea unor persoane care fac parte din același grup infracțional.
Sunt vizate în jur de 120 de persoane de pe teritoriul României și al Franței din care peste 70 de minori, cu vârste între 10 – 13 ani, implicați în această activitate, vor fi audiați în cursul cercetărilor cu privire la activitatea desfășurată.
Probatoriile au evidenţiat faptul că pe raza municipiilor Iaşi și Roman s-a constituit o grupare infracţională specializată în comiterea infracțiunii de trafic de minori. Membrii grupării și-au exploatat proprii copii minori, cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani, determinându-i să comită furturi din buzunare, din genţi sau din incinta unor societăţi comerciale, bunurile fiind însuşite de membrii grupării. Minorilor li s-a impus să fure constant, susținând în acest mod stilul de viață parazitar al părinților.
Membrii grupării infracţionale și-au exploatat proprii copii minori atât pe raza municipiului Iaşi cât și în Paris. Aceștia au fost determinați și îndrumați să comită furturi din buzunare în mijloacele de transport în comun, staţiile R.A.T.P. şi incinta marilor complexe comerciale. Bunurile sustrase constând în portofele, aparate telefonice, sume de bani sau alte bunuri de valoare erau predate părinților care le valorificau. Părinții organizau în detaliu activitatea infracțională a copiilor, stabilind programul de lucru, modul de acțiune, locurile unde se ascundeau bunurile furate pentru a fi ulterior recuperate.
De asemenea, minorilor li se impuneau sume zilnice pe care trebuiau să le aducă acasă în funcție de zona unde erau trimiși să fure. După ce erau instruiți pe raza municipiului Iași, minorii erau transportaţi în Paris, în mai multe tabere locuite de romi, de unde ulterior erau îndrumați de proprii părinți în activitatea infracțională. Pentru documentarea activităților infracționale s-a solicitat informații autorităților franceze în anul 2016, iar ulterior a fost constituită o echipă comună de ancheta ce a acționat pentru probarea activităților infracționale.
Actiunea a fost realizată cu sprijinul IPJ Iași, BCCO Bacău, BCCO Ploiești, ITPF Iași și Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, forțele cumulate în această acțiune fiind de 140 de polițiști și 170 de jandarmi.Suportul tehnic a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale.
Activităţile procedurale şi investigative desfăşurate în cauză au beneficiat de sprijin logistic şi finanţare din partea EUROJUST.
„Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie”, potrivit comunicatului publicat de DIICOT.
Sursa:ziaruldeiasi.ro
- Published in Local
COD PORTOCALIU de ploi torenţiale, grindină şi vijelii în următoarele zile
Astăzi și mâine între orele 17:00 și 18:00 va fi COD PORTOCALIU de ploi torenţiale, grindină şi vijelii. Mașini avariate, tencuieli căzute, străzi inundate și lista de accidente continuă. Acestea s-au întâmplat doar în ultima oră în Iași, un adevărat dezastru.
Fenomene meteo extreme au avut loc la sfârşitul acestei săptămâni în țară. Inclusiv județul nostru a fost lovit de un adevărat potop de grindină. Asta în timp ce în aceste zile termometrele au înregistrat și 40 de grade.
Din păcate mâine în jurul aceleiași ore se vor semnala aceleași dezlănțuiri ale naturii: vânt puternic cu aspect de vijelie, averse ce vor depăși, local, 35 l/mp, grindină de dimensiuni medii și frecvente descărcari electrice.
Metetorologii avertizează că în mai toată ţara vor exista perioade în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată şi se va manifesta prin averse torenţiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, iar pe arii restrânse, căderi de grindină.
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie(ANM)
Mulțumiri celor care au imortalizat aceste accidente. Ne bucurăm să vedem interes din partea dumneavoastră în astfel de situații!
- Published in Local
O mamă din Iaşi şi-a salvat fiica: „Să nu vă fie frică să faceţi asta!”
O mamă din Iaşi şi-a salvat fiica: „Să nu vă fie frică să faceţi asta!”
Iubirea unei mame nu are limite. O poveste emoţionantă de la noi din Iaşi. La 63 de ani, Virginia i-a dat viaţă pentru a doua oară fiicei ei. Tânăra, mamă la rândul ei, avea nevoie de un rinichi. O echipă de medici ieşeni a realizat transplantul de la mamă la fiică. Unul în premieră.
Fără să stea pe gânduri, Virginia a dăruit trup din trupul ei. La 39 de ani, fiica ei, aflată acum în recuperare, a renăscut.
Mama unei fete la rândul ei, fiica femeii suferea de 20 de ani de diabet zaharat de tip I. A scăpat pe muchie de cuţit de şedinţe de dializă cronică. Din luna decembrie, familia a aflat că are nevoie de un transplant. Intervenţia făcută marţi la Centrul de Transplant Renal de la spitalul C. I Parhon din Iaşi este o premieră.
Acum pacientele sunt în recuperare, dar se simt bine. Transplantul de la mamă la fiică a fost doar una dintre intervenţiile dintr-un tur de forţă al medicilor din Iaşi. O a doua femeie de 49 de ani, care depindea de doi ani de aparatele de dializă de la Suceava, cu o boală genetică, a fost de asemenea urcată pe masa de operaţie. Prelevarea rinichilor s-a făcut la Spitalul Sf. Spiridon.
În fiecare an, în România, sute de vieţi sunt salvate prin transplant. De la înfiinţare, în anul 2000, doar la Centrul de Transplant Renal de la spitalul C. I Parhon din Iaşi, au fost făcute 200 de intervenţii de transplant de la donator viu sau în moarte cerebrala. Anul acesta numărul se ridică la 12. Nevoia este însă mult mai mare.
În prezent, acolo, peste 250 de pacienţi care fac dializă au indicaţie de transplant renal.
Sursa: observator.tv
- Published in Local
Sute de ieșeni au sunat la 112 zilele acestea
În două zile, numărul solicitărilor la Serviciul de Ambulanță Județean Iași a fost de aproximativ 500, iar acest fapt se datorează caniculei care dă mari bătăi de cap, atât la propriu, cât și la figurat, ieșenilor. Medicii au intervenit acolo unde a fost cazul, iar mai mulți ieșeni au fost transportați la spital pentru asistență mai amănunțită. Un caz mai special a fost reprezentat de o fetiță de 13 ani din Târgu Frumos care a fost transportată la Urgențe, dar și cel al tinerei de 20 de ani care a fost transportată la Spitalul „Sf. Spiridon” în regim de urgență.
„Alte cazuri au fost reprezentate de persoane cu vârsta cuprinsă între 40 şi 88 de ani, fie cu sincope legate de căldură, fie cu stare de rău sau stare lipotimică care au necesitat transport la spital. Un bărbat de 75 de ani din Aroneanu, cu dispnee a refuzat să meargă la spital după acordarea asistenţei medicale de urgenţă la faţa locului”, a precizat Nicolai Pralea, asistent medical principal şi purtător de cuvânt al SAJ Iaşi
„Unul dintre cazuri a fost cel al unui bărbat de 20 de ani, iar solicitarea a fost făcută la Ciric. Acesta prezenta stare lipotimică, precum şi euforie pe fondul consumului de alcool, posibil şi etnobotanice. A refuzat transportul la spital”, a afirmat Nicolai Pralea, purtătorul de cuvânt al SAJ Iași.
Se recomandă evitarea expunerii la Soare pe perioada dupăamiezei, mai exact între orele 10-18, și hidratarea corespunzătoare. Primăria Iași a amplasat mai multe corturi care să servească ieșenilor pe timpul canicule, alimentate cu apă rece. Corturile sunt dotate cu instalații de răcire.
- Published in Local
Tu știi de unde vine apa de la robinetul tău?
De-a lungul timpului, apa a fost cea mai importantă cerință a Iașiului. Problema ei a stat mereu în atenţia administraţiei locale încă de la înfiinţarea primăriei. Toţi primarii au avut-o în faţă, căutîndu-se mereu surse pentru creşterea debitului livrat consumatorilor, folosindu-se cele aproximativ 1200 fântâni şi 65 cişmele cu 14 havuzuri alimentate din izvoarele locale de la Aroneanu, Ciric, Şapte Oameni, Galata, Copou, Repedea.
La 3 mai 1897, Primăria încheia contractul pentru furnizarea a circa 10.000 m.c. apă de izvor pe zi. Pornindu-se la treabă, s-au făcut sondaje în zona Prutului, Bahluiului, Siretului, Moldovei, ajungîndu-se la concluzia că cea mai bună apă era cea din zona Timişeşti, unde se putea colecta 15.000 m.c. într-o primă fază şi circa 30.000 m.c. ulterior. Singurul cusur era acela că, pentru a ajunge la Iaşi trebuia parcursă o distanţă de aproximativ 100 km. E
xista posibilitatea realizării aceluiaşi debit şi din Prut, printr-o priză cu instalaţii de pompare. Aducţiunea de la Timişeşti avea avantajul unei ape de izvor pure, cît şi a căderii naturală datorită diferenţei de altitudine dintre sursă şi oraşul Iaşi.
Raportul hidrologului, înaintat primarului Al. Bădărău, în septembrie 1899, cu două variante de traseu, era primit cu rezerve, căci aducţiunea presupunea cheltuieli de peste 12 milioane lei şi unii consilieri considerau planul „fantezist ” sau „utopic” pentru posibilităţile financiare ale comunei.
Cu toate acestea, în urma cu 60 de ani în Iași a început alimentarea cu apa din râul Prut, manifestările desfașurându-se în data de 14 iulie 1957, la complexul Stației de tratare a apei de la Șorogari. Lucrările au început în luna mai 1956 în mai multe puncte: complexul Șorogari, conducta de aducțiune, priza Prut și stația de repompare Ion Creangă – și au durat numai un an și 3 luni (mai 1956 – iulie 1957), beneficiind de aportul brigăzilor de tineret ale șantierelor țării.
Preocuparile privind realizarea unei alimentari cu apa potabila din râul Prut datează încă din 1873, calitatea apei acestui râu fiind remarcată inclusiv de domnitorul Dimitrie Cantemir, în lucrarea „Descriptio Moldavie: „Prutul are apa cea mai ușoară și sănătoasă, cu toate că este cam tulbure; numai când o lași să stea într-un pahar nisipul cade la fund și atunci ai apa cea mai limpede”.
Soluția alimentării cu apa din râul Prut a avut ca principal impediment necesitatea pomparii și tratării apei acestui râu. Totuși, existența la acea vreme a aducțiunii dintr-o singură sursa (Timișești) crea mari dificultăți, orice defecțiune ducând la întreruperea alimentării cu apa pe o perioadă de câteva zile.
Tu știi de unde vine apa de la robinetul tău?
Municipiul Iași este alimentat cu apă din două surse, una subterană, cea de la Timișești, situată pe raza județului Neamț și o alta de suprafață, râul Prut, punctul de captare a apei brute fiind însă în localitatea Țuțora, în amonte de locul de vărsare al râului Jijia în Prut. În ceea ce privește PH-ul, valoarea măsurată este 7,81 deci este în limitele stabiliate de lege 6,5-9,5, clorul rezidual 0,09, limitele legii 0,1-0,5 mg/l.
- Published in Local
Noi puncte de prim-ajutor la Iași
5 puncte de prim-ajutor pre-medical vor fi înființate în 5 cartiere intens populate din oraș. Hotărârea a fost luată în ședința ordinară a Consiliului Local, de pe 28 iulie 2017.
Construite și utilate de Asociația Ambulanța Life prin intermediul SVA, punctele vor fi racordate la utilități de Primăria Iași. Costurile utilităților vor fi suportate de Primărie, iar costurile de funcționare, de către Serviciul Voluntar de Ambulanță Iași.
În prima fază a proiectului, aceste puncte de prim-ajutor vor funcționa în principal în momentul în care se emite cod galben, portocaliu sau roși de caniculă sau ger, în timpul diverselor informări publice derulate individual, cu serviciile pentru situații de urgență sau cu cele de ordine publică.
Cele 5 cartiere „norocoase” vor fi:
• Alexandru Cel Bun
• Podu Roș
• Tătărași-Oancea
• Nicolina
• Păcurari
Inițiatorii acestui proiect se așteaptă ca peste 2 ani, punctele să funcționeze permanent, cu personal medical instruit mai ales în acordarea primului ajutor. Aceasta ar acoperi mai ușor și într-un număr mai mare, solicitările venite din partea populației.
Sursa: http://radioiasi.ro
- Published in Local
Alin – eroul Iașiului
Probabil cu toții ne întrebăm dacă eroii chiar există și dacă îi putem vedea în acțiune. Răspunsul la această întrebare este: Da! Există, iar Alin Vorniceanu este unul dintre ei!
Kinetic Pro Move împreună cu Asociația Țara Tinerilor Uniți a organizat evenimentul caritabil „Maratonul Speranței„, unde Alin Vorniceanu, preparator fizic la Kinetic Pro Move, a alergat timp de 24 de ore pentru o fetiță de 17 ani suferindă de epidermoliză buloasă, o afecțiune congenitală care se manifestă prin apariția, la nivelul pielii, de formațiuni de fluide.
După cele 24 de ore de alergat încontinuu, 29.07.2017 ora 10:00 – 30.07.2017, ora 10:00 Alin Vorniceanu ne-a demonstrat că pentru el sănătatea unui copil e mai presus decât orice sacrificiu pe care îl poate face. Acesta și-a sacrificat sănătatea sa pentru a-i dărui șansa unui copil la viață. O faptă demnă de eroi, din care ar trebui să învățăm cu toții cât de mult putem de fapt oferi celor care „strigă” după ajutor, însă pe care nu vrem să îi auzim.
În aceste 24 de ore a fost susținut cu aplauze de ieșenii veniți pe stadion sau virtual cu mesaje de încurajare. Unii au alergat alături de el câteva ture pentru a-i arăta că îl susțin și ca îi sunt alături.
Ajuns la final acesta a acceptat să mai alerge o tură de stadion cu Mihaela, acesta dovedind încă o dată că această fetiță merită orice sacrificiu. Așteptat în aplauzele ieșenilor acesta a fost preluat imediat de echipajul de pe ambulață.
„Sunt epuizat, nu m-am gândit că va fi atât de greu, dar mă bucur că totul este bine şi că am terminat cursa. Le mulţumesc tuturor celor care au fost alături de mine, băieților care au alergat alături de mine şi de Mihaela, pentru ea am făcut acest gest. Cei care sunt în putere şi o pot ajuta, să fie alături de ea. Le mulţumesc tuturor celor care au fost aici, colegilor, staff-ului. Am mai făcut opriri, recunosc. Mi s-au pus benzi, dar mă bucur că am dus cursa la bun sfârşit şi este totul bine. Au fost momente foarte grele, în special după miezul nopţii când efectiv mintea îmi juca feste, dar am trecut cu bine peste. Acum urmează o recuperare, criosaună, iar de luni, la serviciu.” A declarat Alin Vorniceanu
Doru Munteanu, un maratonist ieșean, l-a susținut pe Alin alergând alături de el 12 ore în “Maratonul Speranței”. “A fost palpitant să alerg alături de Alin. Dacă ai un mental puternic, poţi duce o astfel de cursă. Contează foarte mult pregătirea fizică, dar şi mentalul. 80 la sută într-un maraton de acest gen înseamnă mentalul. Trebuie să ai în imagine finalul cursei. Merită încurajate astfel de cauze nobile. Îl aştept pe Alin să mă susţină şi pe mine, poate anul viitor, când intenţionez să alerg într-un maraton cu scop caritabil, tot de 24 de ore”, a spus Doru Munteanu
Soția lui Alin Vorniceanu, Alexandra Vorniceanu, a declarat cu ochii în lacrimi: “Sunt foarte mulţumită, este un om care reuşeşte ceea ce îşi propune. E un om deosebit. Mă bucur că a putut ajuta această fetiţă, este un exemplu pentru toţi cei din jur”
Venitul lunar al familiei este de 700 de lei proveniți din ajutorul social și indemnizația de însoțitor a mamei, bani ce sunt insuficienți pentru a acoperi costurile tratamentului și pentru nevoile de zi cu zi ale familiei. Tratamentul costă 500 de lei la care se adaugă cheltuielile necesare transportului până la Iași, acolo unde fata este supusă periodic investigațiilor medicale.
Voluntarii care au stat lăngă Alin 24 de ore au reușit sa adune suma de 9188 lei, însă aceasta nu este suficientă pentru salvarea Mihaelei. De aceea donațiile continuă! Putem să facem și noi un mic sacrificiu pentru a salva un suflet inocent și să îi demostrăm lui Alin că cele 24 de ore nu au fost în zadar!
Minora urmează și un tratament pentru inimă. Conform afirmațiilor mamei fata are dureri insuportabile de cap din cauza afecțiunilor de care suferă. Având în vedere condiția medicală a minorei necesită o internare de șapte zile în fiecare lună. Părinții depun eforturi considerabile pentru a obține banii necesari tratamentului. Necesitatea procurării lunare a tratamentului pentru tratarea afecțiunilor de care suferă Mihaela face imposibilă dorința familiei de a face îmbunătățiri asupra spațiului de locuit. Cu ajutorul preotului din sat, anul trecut au ridicat două camere ce nu sunt locuibile, deoarece nu sunt dotate cu acoperiş şi geamuri.
Felicitări Alin! Ai devenit eroul nostru în doar 24 de ore!
- Published in Local
Prima Miss Moldova din istorie a cucerit inimile cu frumusețea ei blajină
Prima Miss Moldova din istorie a cucerit inimile cu frumusețea ei blajină. Primul concurs de miss moldovenesc a fost organizat în anul 1929, la iniţiativa conducerii publicaţiei Realitatea ilustrată.
Printre cele 2.500 de tinere înscrise la preselecţii s-a aflat şi Marioara Cazaban, o studentă din Iaşi, care, deşi nu a ajuns în finală, a cucerit inimile tuturor, fiind și prima Miss Moldova din istorie.
„Frumuseţea moldovenească este blajină, timidă chiar şi limpede ca o doină„
În urmă cu peste 80 de ani, o tînără din Iaşi cucerea inimile bărbaţilor din întreaga ţară. Marioara Cazaban avea să fie desemnată Miss Moldova la primul concurs de frumuseţe.
Pentru lumea mondenă din perioada interbelică, primul concurs de miss a fost unul extrem de mediatizat. Organizat în anul 1929 la iniţiativa conducerii publicaţiei „Realitatea ilustrată”, evenimentul a stîrnit un val de interes în rîndul tinerelor. Nu mai puţin de 2.500 de fete cu vîrsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani s-au înscris la preselecţii, trimiţîndu-şi fotografiile pe adresa revistei amintite.
Concursul era afiliat „Miss Universum”, care se organiza deja de 11 ani la Galveston, în Statele Unite ale Americii. Aşadar, cîştigătoarea urma să reprezinte România peste Ocean.
Din comitetul de organizare al evenimentului au făcut parte, printre alţii scriitorul Liviu Rebreanu, pictorii Frederic Storck şi I. Steriadi, în vreme ce juriul care a decis cîştigătoarea a fost compus din Dem Dobrescu (primar al Bucureştiului), Principesa Ioana Ghica, doamnele Cuţescu, Stork, Olga Creceanu şi domnii Brătescu-Voineşti, Ion Minulescu şi H. Blazian.
În finala concursului au ajuns şapte reprezentate desemnate cîştigătoare regionale, plus trei reprezentante ale Capitalei. În etapa finală din SUA, România a fost reprezentată de Magda Demetrescu, o tînără de 17 ani din Bucureşti. În Statele Unite, românca s-a clasat pe locul şase, dintr-un total de 44 de concurente.
Cu toate acestea, încă o tînără a reuşit să atragă atenţia tuturor cu frumuseţea sa, prima Miss Moldova. Marioara Cazaban avea 20 de ani şi era studentă la Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza”. În acelaşi timp studia şi pianul la Conservator.
Reporterii „Realitatea ilustrată” au vizitat-o şi au realizat un articol despre ea:
„«Miss Moldova» îşi adecvează foarte bine atitudinea generală în ceiace cuprinzător exprimă adjectivul «cuminte». Deaceia n’o vezi zglobie trecând în promenadă la orele consacrate, după cum n’o poţi întîlni la seratele şi reuniunile unde obişnuit fetele noastre îşi caută sursa de distracţii.
D-şoara Marioara Cazaban este un exemplu frumos de studentă harnică, cheltuind energia şi timpul liber în lecturi şi studii.
Ea confirmă astfel un specific intelectual care în genere aparţine sufletului moldovenesc şi care desigur nu-i poate decât completa cu succes darul frumuseţii. Este sinceră şi comunicativă. Gestul ei, sfios şi tânăr; graiul ei, melodios şi cald; privirea-i limpede şi iubitoare.
D-şoara Cazaban întruneşte astfel o colecţie de calităţi morale care, chiar dacă ar fi fost lipsită de farmecul fizic, iar fi dat totuş dreptul de a fi o reprezentantă a generaţiei ei.
Pe «Miss Moldova» am găsit-o în locuinţa ei din str. Păcurari, într-un interior simplu şi ospitalier unde mi-a relatat câteva:
„Miss Moldova” spune că a fost foarte bine organizat, întrecînd, chiar toate aşteptările:
„Cu ocazia acestui’ concurs am constatat că ţara are fete frumoase; din toate părţile ţării s’au adunat în Capitală, un adevărat colier de perle, care de care mai frumoase, mai atrăgătoare. Frumuseţile fiecărei regiuni au ceva specific: muntencele au o frumuseţe îndrăzneaţă, aproape rafinată; ardelencele şi bucovinencele posedă o frumuseţe vioae dar rece; moldovencele sunt mai banale; iar frumuseţea moldovenească este blajină, timidă chiar, şi limpede ca o doină… Idealul unei reuşite la concursurile de frumuseţe este să facă cinematograf. Ei bine, eu nu găsesc în aceasta un ideal. Idealul meu vi-l voi spune după ce voi termina studiile”.
Despre călătorii, aceasta a spus:
„Mi-ar plăcea să fac voiajuri in străinătate, însă bine înţeles, după ce-mi voiu cunoaşte ţara, care este foarte frumoasă. Imi plac cinematograful, teatrul, concertele, sporturile de iarnă, etc. dar nu sunt amatoare de dans.”
„În literatura moldovenească — continuă d-şoara Cazaban — prefer pe Ionel Teodoreanu, Mihai Sadoveanu, Liviu Hebreanu şi pe spiritualul Topîrceanu. Din literatura străină prefer pe Ştefan Zweig, Thomas Hardy şi poeziile lui Baudelaire şi Paul Verlaine.”
Despre artă, muzica, sună melodios răspunsul domnişoarei Cazaban.
„Am dat examen la conservator şi am fost primită in anul IV la pian. Armonia dulce a pianului este o desfătare supremă pentru mine şi pentrucă-l iubesc mult, poate voi pleca în străinătate şi mă voi devota lui.”
„Moda femeilor este ceva foarte variat şi fiecare variaţie îşi are charme-ul lui. Prefer totuş rochiile-soie, pentru că amintesc timpurile nobleţei de la curtile regale franceze. Ce vrei, domnule, sânt o romantică.”
Ce ține de viața personală, aceasta spunea:
„Copilăria mea a fost foarte plăcută şi astăzi mi-aduc cu drag aminte de ea.”
Pendula din perete bătu patru lovituri răspicate. Ora 4. Ora cînd d-şoara Caizaban trebuia să plece la Conservatorul de muzică pentru o oră de pian.”
- Published in Local
„Pleașca în spinarea statului”, noua rețetă de succes a milionarilor
„Pleașca pe spinarea statului” începe să devină rețeta succesului de pe urma căreia speculanții, combinatorii și micii întreprinzători devin milionari.
Patronul Hilton Iași plătește la primărie o chirie de 1,4 lei/m2, pentru terenul de sub fostul hotel Europa. Terenul de peste drum, a fost vândut cu 1.100 euro/m2. Tonetarii plătesc taxe cuprinse între 30-150 de lei/m2. Omul de afaceri Gheorghe Ionescu, aflat în spatele acestei „afaceri de succes”, încasează lunar zeci de mii de euro de la chiriași.
Patronul fostului hotel Europa, Gheorghe Ionescu, a depășit momentele grele ale economiei. Un rol important în aceasta a jucat și Primăria. Aceasta i-a oferit un teren în centrul orașului, la un preț infim. Aflat acum sub franciza Hilton, patronul fostului hotel Europa, are în chirie terenul de sub hotel, o suprafață de aproximativ 7500 mp, pentru care plătește o chirie de 1,4 lei/mp. În 2013, contractul dintre el și Primărie a fost renegociat. În urma acestei modificări, prețul a fost majorat.
Terenul vecin, vândut cu 1.100 de euro pe metru pătrat, iar tonetarii plătesc de până la 100 de ori mai mult ca patronul de la Hampton
Terenul de peste drum, pe strada Elena Doamna, a fost vândut cu 1.100 de euro/mp. Anul trecut, alte două terenuri, de pe Elena Doamna și strada Albă, au avut ca preț de pornire al licitației suma de 300 euro/mp. Tonetarii nu se bucură de aceleași privilegii acordate lui Gheorghe Ionescu. Aceștia sunt nevoiți să scoată din buzunar între 30 și 150 de lei pe metrul pătrat, în funcție de zonă sau de obiectul de activitate.
„Am bani de dat, dar datorii la stat”- drama afaceriștilor de succes
Cu toate privilegiile acordate de către Primărie omului de afaceri, acesta este datornic la stat. Astfel, într-un răspuns emis de Primărie, se precizează faptul că: “INPROIECT SRL are încheiat cu Consiliul Local Iași contractul de asociere nr.49122/31.10.1995 modificat prin actul adițional nr.38583/17.02.2013 pentru terenul situat la intersecția străzilor Anastasie Panu și Elena Doamna și Bărboi în suprafață de 7576,26 mp. Obligația de plată conform contractului este de 6% din valoarea profitului dar nu mai puțin de 33.000 $ anual ce reprezintă profitul minim garantat. (…). Societarea figurează la data de 26.07.2017 cu obligații de plată restante în evidențele serviciului nostru în sumă de 263 lei”.
În prezent, în incinta hotelului există un centru de fitness, ce plătește o chirie de aproximativ 20.000 de euro.
sursa: www.7est.ro