Ieseanul care a anuntat prabusirea unui avion, amendat pentru alerta falsa
Ieseanul care a sunat joi seara la numarul de urgenta 112 pentru a anunta ca a vazut un avion care se prabusea a fost amendat cu 1.000 de lei, dupa ce mai multe echipaje ISU si SMURD s-au deplasat in teren si au efectuat cercetari timp de circa trei ore pe o suprafata de zeci de kilometri patrati.
Anca Vajiac, purtatorul de cuvant al IPJ Iasi, a declarat ca barbatul respectiv are 60 de ani si este din localitatea Macaresti, el fiind amendat cu 1.000 de lei pentru alerta falsa.
La nivelul judetului Iasi a fost activat joi seara planul rosu de interventie in urma unui apel primit in jurul orei 22,45 la serviciul 112 de la un cetatean care a semnalat ca a vazut ‘un avion la joasa inaltime, cu zgomot si lumini’.
La scurt timp dupa primirea apelului, 12 echipaje ISU cu 53 de persoane au plecat in teren pentru a verifica informatia primita si a interveni in ajutorul unor eventuale victime.
Alte sase autoutilitare SMURD, plus masina de medic sef au plecat spre zona indicata de apelant. Doua autospeciale de transport victime multiple si personal din Unitatile de Primire Urgente au stat in asteptare. Lor li s-au adaugat zeci de efective de politisti din cadrul IPJ si Politiei de Frontiera.
Reprezentantii Aeroportului Iasi, cei ai ROMATSA si cei ai autoritatilor de peste Prut au transmis reprezentantilor ISU Iasi ca nu au nicio informatie privind disparitia unei aeronave de pe radare.
La circa trei ore de la primirea apelului prin Sistemul Unic de Urgenta 112 si de la declansarea codului rosu de interventie, reprezentantii ISU si ai celorlalte forte de interventie au decis isi retraga echipajele in dispozitiv.
sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Local
S-au modificat prețurile abonamentelor pentru mijloacele de transport în comun! IATĂ cât trebuie sa scoată ieșenii acum din buzunar…
S-au modificat prețurile abonamentelor pentru mijloacele de transport în comun! IATĂ cât trebuie sa scoată ieșenii acum din buzunar…
– Toate tipurile de titluri de călătorie sunt valabile în orice mijloc de transport public (inclusiv feroviare) care circulă prin zona sau zonele de valabilitate pentru care au fost achiziţionate, indiferent de operator.
– Biletul de o călătorie permite deplasarea între punctul de plecare şi destinaţie folosind oricâte mijloace de transport, în condiţiile stabilite de autoritatea de transport regională.
– Categoria „bilete“ include şi legitimaţiile de călătorie de una, două şi trei zile (respectiv de 24, 48 şi 72 de ore), de şapte zile, legitimaţiile de grup şi, în multe cazuri, pe cele de o lună, toate nenominale.
– Pentru persoanele care utilizează frecvent transportul public, abonamentele (pe o lună sau pe un an) reprezintă cea mai convenabilă soluţie.
– Costul abonamentului pe un an echivalează în general cu preţul a 10 abonamente pe o lună.
– Elevii, studenţii şi pensionarii beneficiază de abonamente la preţ redus.
De ce abonament unic?
Abonament unic: abonament valabil pe toate liniile pe diverse perioade de timp.
Avantaje:
– reconfigurarea traseelor pentru optimizarea rețelei de transport și a utilizării parcului de vehicule, fără a afecta mobilitatea călătorilor;
– simplificarea modului de eliberare şi utilizare a abonamentelor;
– fidelizarea utilizatorilor transportului public;
– atragerea de noi utilizatori, cu efecte benefice pentru creşterea calităţii vieţii în mediul urban, prin reducerea nivelului de trafic şi a noxelor;
– creşterea estimată a încasărilor operatorului de transport public.
În România abonamentul unic a început să fie introdus din anul 2009.
– Primul oraş care a renunţat la abonamentele clasice pe o linie şi pe două linii şi a redus semnificativ valoarea abonamentului pe toate liniile a fost Oradea, urmat, în ordine, de Sibiu, Suceava, Arad, Alba-Iulia, Ploieşti, Craiova, Braşov.
– Efectele sunt uşor diferite în funcţie de particularităţile fiecărui sistem de transport, dar, pe ansamblu, s-a observat creşterea numărului abonamentelor vândute, scăderea celui al biletelor şi creşterea uşoară a încasărilor totale.
– În toate oraşele în care a fost introdus abonamentul unic, preţul acestuia atât la momentul introducerii, cât şi după creşterea care a urmat în unele cazuri, a fost şi a rămas mult mai mic decât cel al fostelor abonamente pe toate liniile.
- Published in Local
O mamă refuză să salveze viața copilului ei! Un băiețel de 12 ani așteaptă salvarea pe un pat de spital
O mamă refuză să salveze viața copilului ei! Un băiețel de 12 ani așteaptă salvarea pe un pat de spital
Mama băiatului în vârstă de 12 ani care suferă de o afecţiune congenitală a inimii ce îi pune viaţa în pericol, despre care am relatat ieri , a fost găsită şi a luat legătura cu medicii ieşeni.
În cursul zilei de marţi, reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din Neamţ au reuşit să discute cu mama băiatului, care se afla în drum spre Italia şi care a promis că va vorbi cu medicii ieşeni.
Medicii din Clinica de Cardiologie Pediatrică de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“ au precizat că au purtat o discuţie telefonică cu aceasta şi i-au explicat importanţa intervenţiei precum şi faptul că operaţia ar putea fi făcută inclusiv la Iaşi, la Institutul de Boli Cardiovasculare.
„I-am explicat riscurile, cât este de important să se facă această intervenţie şi a promis că îşi va da avizul, zicea că luni, 17 iulie, va veni la spital. Rămâne să vedem cum va fi“, a precizat prof. dr. Constantin Iordache, medic primar pediatru în cadrul Clinicii de Cardiologie Pediatrică de la Spitalul de Copii.
Copilul suferă de tetralogie Fallot, adică are mai multe defecte la nivelul inimii, care îl împiedică să se dezvolte şi să ducă o viaţă normală, defecte care însă s-ar putea corecta chirurgical. Acum trei ani, în anul 2014, prin intermediul medicilor şi al asistenţilor sociali, băiatul a avut şansa să fie operat de o echipă medicală din Israel, însă mama a refuzat, crezând că de fapt medicii ar vrea să vândă organele copilului, la acel moment apelând la diverse ameninţări asupra asistenţilor sociali care se ocupau de caz.
Reprezentanţii DGASPC Neamţ au explicat că, în cazul în care mama va refuza din nou să îşi dea acordul, mai există o şansă prin aplicarea prevederilor ordinului 145 al Ministerului Sănătăţii. În ordin este stipulat că, în momentul în care medicul consideră că viaţa pacientului este pusă în pericol, iar intervenţia este în interesul său, însă reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj, alcătuită din trei medici.
sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Local
Doi poliţişti au salvat viaţa unei persoane!
Doi poliţişti au salvat viaţa unei persoane!
Agenții principali de Poliție Iulian Ofileanu și Răzvan Gaidus se întorceau cu autospecială la sediul Secției VI, de la un eveniment. Tura lor se terminase și ar fi urmat să plece acasă, când o femeie panicată i-a sesizat că un bărbat aproape inconștient încearcă să conducă un autoturism, însă, cel mai probabil, îi era rău. Polițiștii au intervenit cu promptitudine și au observat un bărbat semiconștient, care se află la volanul unui autoturism, pe bandă I de circulație a drumului public, din zonă CUG.
Au încercat să vorbească cu el, însă comunica greoi, astfel că au oprit autoturismul, scoțând cheile din contact, apelând în același timp 112, pentru că persoană să primească îngrijiri medicale. În acele momente, cei doi polițiști au încercat să țină persoană trează, vorbind cu ea, dându-i să bea apa și au pus-o într-o poziție corespunzătoare. Echipa medicală sosită la față locului a preluat persoană, transportând-o la spital.
Șeful IPJ Iași apreciază promptitudinea cu care au intervenit cei doi polițiști, deși tura lor se terminase.
sursa: ziare.com
- Published in Local
Colectă de haine pentru oamenii străzii!
Colectă de haine pentru oamenii străzii!
Echipa Serviciului Voluntar de Ambulanţă (SVA) Iaşi a lansat o campanie dedicată oamenilor străzii.
Voluntarii îşi propun să adune haine şi paturi pentru cei fără adăpost. Acţiunea se va desfăşura pe toată perioada verii şi a toamnei, urmând că darurile să fie oferite la începutul iernii.
„Oamenii străzii se confruntă cu o mare problemă în a-şi procura haine curate. Ne dorim să întocmim şi o evidenţă cu aceste persoane, pentru a monitoriza lor starea de sănătate. Vrem să-i ajutăm să treacă peste iarnă, să le oferim paturi, haine mai groase, încălţăminte şi să le oferim transportul la centrele deschise pentru ei în Iaşi„, a explicat Marius Graţian Benchea, directorul SVA.
Cei care doresc să sprijine această iniţiativă – pot aduce donaţiile direct la sediul actual al SVA. Iaşi (situat pe stradă Nicolina, nr. 4A, bl. F4, sc. A, parter, ap. 2, Iaşi) sau se pot înregistra pe siteul asociaţiei, ulterior vor fi contactaţi de voluntari care vor strânge pachetele. Până acum ieşenii au donat peste 300 de kilograme de haine.
sursă: ziare.com
- Published in Local
Mărturia emoţionantă a preotului ieşean Dan Damaschin care a dus 120 de copii săraci la mare: „Mă întrebaţi dacă a meritat aventura?”
Mărturia emoţionantă a preotului ieşean Dan Damaschin care a dus 120 de copii săraci la mare: „Au făcut baia vieţii lor“. „Visul lui Aurel” a însemnat pentru 120 de copii nevoiaşi, dar premianţi, o vacanţă nemaipomenită.
Tabăra „Visul lui Aurel” a fost organizată de preotul ieşean Dan Damaschin în perioada 2-9 iulie. Timp de o săptămână, 120 de copii din familii necăjite s-au distrat la mare cum nu au mai făcut-o niciodată. Vacanţa elevilor a costat în jur de 18.000 de euro şi a fost posibilă cu ajutorul donaţiilor oamenilor din ţară şi străinătate.
„Visul lui Aurel” a însemnat pentru 120 de copii nevoiaşi, dar premianţi, o vacanţă nemaipomenită. Părintele Dan Damaschin, preot misionar la Biserica „Naşterea Domnului” de la Maternitatea „Cuza-Vodă” din Iaşi, le-a oferit acestora şansa unei tabere cum nici nu îndrăzneau să viseze în căsuţele lor sărăcăcioase din judeţul Iaşi. Cazaţi în pensiuni de patru stele din staţiunea Mamaia, unde au avut asigurate trei mese pe zi, copiii au cucerit pentru prima dată în viaţa lor Marea Neagră.
Tabăra „Visul lui Aurel” poartă numele celui mai mic elev care a fost selectat de părintele Damaschin să meargă în excursie. Aurel este un băiat de opt ani, din comuna ieşeană Dagâţa, pe care preotul l-a ajutat încă de la naştere. Din cauza nevoilor de acasă, mama lui Aurel era dispusă să renunţe la băiat, însă după rugăminţile preotului şi-a păstrat copilul. De atunci, Aurel este unul dintre cei 1.000 de copii pe care Dan Damaschin prin Asociaţia „Glasul Vieţii” îi ocroteşte de la distanţă, punându-le cele necesare pe masă, în dulap sau în ghiozdan. Din toţi copiii pe care îi ajută, Damaschin i-a selectat în iunie pe cei mai bine pregătiţi şi pe cei mai bătuţi de soartă şi le-a promis o săptămână la mare.
„Aurel a numărat orele şi minutele până la plecare. Toată faţa lui era în bucurie aşa cum nu am mai văzut-o niciodată. Mi-am propus prin această tabără să le ofer copiilor olimpici, premianţi sau orfani şansa la normalitate. Să simtă şi ei aceeaşi fericire pe care o trăieşte un copil atunci când este dus de părinţii lui la mare”, a precizat preotul misionar. Damaschin a reuşit să-şi îndeplinească proiectul cu sprijinul oamenilor din ţară şi străinătate care au încredere că banii pe care îi donează chiar ajung la cele mai năpăstuite familii. Preotul a strâns 18.000 de euro şi astfel a reuşit să facă posibilă tabără „Visul lui Aurel”. Cumpărăturile pentru o astfel de vacanţă a cuprins de la şlapi şi costume de baie, până la pamperşi, pastile sau saltele de dormit. „Dacă mă întrebaţi «dacă a meritat aventura?» vă voi răspunde, fară nicio ezitare, de o mie de ori: Da! Da, pentru bucuria copiilor care au văzut şi au făcut baia vieţii lor în mare! Da, pentru copiii care s-au culcat sătui, curaţi, în paturi de 4 stele! Da, pentru ca Delfinariu, poneii, terasele, hora, filmele şi discoteca nu sunt monopolul copiilor de bani gata de prin Costineşti sau Mamaia”, a mai nuanţat părintele.
Persoanele interesate să sprijine proiectele părintelui Damaschin pot vizita site-ul Asociaţiei „Glasul Vieţii”, pe care voluntarii părintelui l-au înfiinţat pentru promovarea proiectelor, îl pot contacta la numărul de telefon 0744.798.610 sau îi pot scrie pe pagina personală de Facebook
Sursă: Iulia Ciuhu – Adevărul.ro
- Published in Local
Miroslava, mai bogată decât oraşele Hârlău si Târgu Frumos la un loc. Și Ciurea e pe val!
Miroslava are venituri proprii cât Tg. Frumos şi Hârlău la un loc. Și Ciurea e pe val. Pe ultimele locuri în clasament sunt Drăguşeni, Costeşti şi Grozeşti.
Comuna Miroslava are venituri mai mari decât fiecare dintre oraşele judeţului, respectiv decât Tg. Frumos, Hârlău sau Podu Iloaiei. De altfel, şi populaţia acestei suburbii a Iaşiului este mai mare decât oricare dintre cele trei oraşe, după rezultatele ultimului recensământ oficial.
Potrivit situaţiei realizate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, privind execuţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale pe unităţi administrativ-teritoriale, în 2014, Miroslava a avut venituri totale de 23,9 milioane de lei, în comparaţie cu 20,5 milioane – Tg. Frumos, 19,7 milioane – Hârlău şi 12,2 milioane de lei – Podu Iloaiei.
Diferenţa este însă şi mai mare dacă vorbim de venituri proprii. Astfel, Miroslava a produs mai mult de jumătate din veniturile pe care le-a avut la dispoziţie în 2014, respectiv 13,3 milioane de lei.
Administraţia locală din Tg. Frumos a contabilizat din surse proprii doar ceva mai mult de o treime din bugetul său (7 milioane), iar celelalte două oraşe – ceva mai mult de un sfert (5,5 milioane la Hârlău şi 3,1 milioane de lei la Podu Iloaiei).
Municipiile primesc mai mult decât realizează
Cât priveşte cele două municipii din judeţ, şi ele au obţinut finanţare mai mare decât dublul veniturilor proprii. În 2014, Iaşiul a avut la dispoziţie 717,3 milioane de lei (dintre care 324 milioane venituri proprii), iar Paşcaniul, la o populaţie de zece ori mai mică, a avut un buget de 64,2 milioane de lei (23,75 milioane din venituri proprii).
De altfel, cel mai relevant clasament al localităţilor ieşene pentru puterea lor economică este cel care compară veniturile proprii. La aceste venituri se pot adăuga subvenţii, fonduri europene sau din rectificări bugetare etc., ajungându-se astfel chiar şi la înzecirea sumei.
De exemplu, comuna Horleşti a realizat, din venituri proprii, 0,85 milioane de lei în 2014, dar în acel an a primit peste 10 milioane de lei subvenţii de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Anul 2014 a fost unul bănos şi pentru comuna Dumeşti. Celor 2 milioane de lei, bani produşi în comună, li s-au adăugat alte 7 milioane din fonduri europene plus încă 3,4 milioane din subvenţii şi alte 4 milioane din sume defalcate ulterior din cotele de TVA.
„În campanie, unii trimiteau felicitări şi reclame. Eu trimiteam somaţii“
Miroslava conduce detaşat în clasamentul veniturilor proprii, cu 13,3 milioane de lei, urmată, dintre comune, de Holboca, 4,6 milioane, Ciurea, 4,6 milioane, şi Aroneanu, 4 milioane de lei venituri proprii în 2014 – ultimul din raportările anuale complete ale DGRFP Iaşi.
La cealaltă extremă, cu mai puţin de jumătate de milion de lei realizaţi în ograda proprie, sunt, în ordine descrescătoare, Mădârjac, Drăguşeni, Costeşti şi Grozeşti. De reţinut însă că primele trei comune numără între 11,5 şi 12 mii de locuitori, în vreme ce în fiecare dintre comunele sărace trăiesc mai puţin de 1.800 de oameni.
Un caz interesant este cel al comunei Aroneanu: cei 3.400 de locuitori ai săi au crescut veniturile proprii ale comunei cu 50 la sută din 2012 (1,17 milioane lei) în 2013 (1,75 milioane lei) şi cu peste 100 la sută din 2013 în 2014 (4 milioane de lei). Chiar dacă ar fi o greşeală în datele celor de la Finanţe Publice, primarul comunei, Benoni Moruzi, ne-a explicat că importantă este colectarea taxelor şi impozitelor.
„Anul trecut, în campanie, unii trimiteau felicitări şi reclame. Eu trimiteam somaţii de plată“, spune el, explicând că bugetul mic nu îngăduie să se piardă niciun leu.
Pentru 2015, veniturile proprii nu treceau de 1,7 milioane de lei.
În 2016, veniturile totale ale Primăriei Miroslava au depăşit 28 de milioane de lei, dintre care 16 milioane au fost venituri proprii.
Previziunile pentru anul în curs sunt 29, respectiv 18 milioane de lei, conform proiecţiei de buget, lăsând în urmă iarăşi Tg. Frumos (23,5, respectiv 8,4 milioane lei).
Pentru o altă candidată la podium, Ciurea, veniturile totale estimate pentru 2017 trec de 22 de milioane de lei, din care 8,8 milioane sunt venituri proprii – cam cât a avut Hârlăul anul trecut.
Criteriul populaţiei şi cel al apropierii de aglomeraţiile urbane sunt cei mai importanţi factori care determină puterea economică a comunelor. Astfel, cu o excepţie (Rediu), comunele suburbane Iaşiului se regăsesc între primele 15 în topul veniturilor proprii.
Pe de altă parte, dacă Miroslava şi Ciurea se regăsesc pe podium din 2012 încoace, alături când de Valea Lupului, când de Tomeşti, când de Holboca, la fel şi ultimele locuri par a fi rezervate de Mădârjac, Drăguşeni, Grozeşti. Sărăcia e o povară, dar şi ecartul dintre primul şi ultimul loc din clasament se măreşte pe an ce trece.
Material realizat de catre RADU MEȘNIȚĂ – Ziarul de Iasi
- Published in Local
Un grup de ieșeni celebri s-au implicat într-un festival senzație! Acesta face furori în toată România
@ Cei mai mulţi îi cunosc pentru prestaţiile muzicale rock, alţii pentru implicarea lor civică, unii pentru tatuajele speciale realizate de liderul lor „Castor”! @ Dincolo de toate acestea, mai nou, ei creează senzaţie prin momentele unice realizate şi care ţin de un fenomen care face furori în toată lume, de la Roma sau Moscova @ Este vorba de „historical reenactment” @ Totul presupune readucerea în prim-plan, atât prin costumaţie, armament sau spectaculoase bătălii antice, a vieţii strămoşilor noştri geto-daci de acum peste două milenii
Luna aceasta, la aproximativ 200 kilometri de fosta capitală a Moldovei are loc manifestarea intitulată sugestiv „Tamasidava„. Este vorba de festivalul în care tinerii trăiesc ca acum 2.000 de ani! Paradoxul este că acesta este organizat de un grup de ieşeni la Bacău. Asta pentru că la Iaşi, autorităţile locale responsabile nu au găsit banii necesari pentru un fenomen cultural de amploare şi cu un impact uriaş cultural în întreaga lume.
O nouă „pierdere” culturală pentru Iaşi
Paradoxal, băcăuanii se vor bucura, la începutul lunii iulie, de un spectacol unic în regiunea Moldovei. Un festival care îşi propune să recreeaze evenimente de acum 2.000 de ani va fi organizat în judeţul vecin de o asociaţie din Iaşi. Reprezentanţii acesteia şi-ar fi dorit să organizeze un astfel de eveniment în Iaşi, însă autorităţile nu au dorit să ofere finanţare.
Primul festival geto-dacic din regiunea Moldovei, Festivalului Tamasidava, va avea loc în judeţul Bacău, în perioada 7 – 9 iulie. Evenimentul care va reproduce evenimente din perioada antică a României va fi organizat de Asociaţia Română de Marketing (AROMAR) şi Asociaţia Geto-Dacii din Moldova, fiind finanţat de Consiliul Judeţean și Consiliul Local Bacău cu câte 55.000 de lei fiecare.
Asociaţia Geto-Dacii din Moldova este un ONG creat în 2014 la Iaşi, de Constantin Lăpușneanu, alias „Zurasieo„, şi Delia-Carmen Negură. Principala activitate a organizaţiei este cea de reconstituire istorică şi promovare a istoriei antice în România. Fondatorii asociaţiei au participat până în prezent la mai multe evenimente de acest gen din România şi de fiecare dată au reuşit să impresioneze publicul. Aceştia au făcut impresie, deja, la Alba-Iulia, oraş ce găzduieşte cel mai mare asemenea festival din ţara sau în capitala Federaţiei Ruse – Moscova!
Promotori ai „reînvierii istoriei” în Târgul Iesilor
În zona Iaşului au fost prezenţi la evenimente precum redeschiderea Palatului Culturii, Noaptea Muzeelor – ediţia 2017, dar şi la manifestări organizate în cadrul programului „Scoala Altfel”, atât în Iaşi – la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, cât şi la şcoli precum Scoala Gimnaziala „Carmen Sylva” sau Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos. Deşi la fiecare eveniment din Iaşi membrii asociaţiei s-au bucurat de o audienţă sporită, „geto-dacii” nu au primit sprijin financiar şi logistic pentru a organiza un astfel de eveniment şi în judeţul Iaşi.
„La Bacău am participat la un singur eveniment la Şcoală Nr. 10 şi iată că, la distanţă de un an de zile, am reuşit să organizăm cu succes acest festival antic de reconstituire istorică: Tamasidava. Dacă consiliul judeţean, primăria/consiliul local, Direcţia pentru Cultură, s-ar implica într-un astfel de proiect, aşa cum au făcut şi cei din Bacău, atunci totul ar fi mult mai uşor de realizat”, ne-a spus Constantin Lăpușneanu, fondator al Asociaţiei Geto-Dacii din Moldova.
Consilierul judeţean Vasile Cotiuga, profesor la Facultatea de Istorie, susţine că autorităţile judeţene ieşene nu pot aproba mai mult de 15.000 de lei pentru fiecare proiect. Banii care ar fi insuficienţi pentru organizarea unui eveniment de o asemenea amploare. Consilierul a mai precizat că a încercat să ajute asociaţia prin prezentarea festivalului autorităţilor locale din comună Miroslava. Acestea, a mai transmis Cotiuga, ar fi fost de acord să ofere un spaţiu însă evenimentul nu va putea fi organizat decât dacă organizatorii vor strânge şi fondurile necesare.
“Un astfel de eveniment ar fi bine-venit pentru Iaşi. Ar fi o ocazie bună ca tinerii, copiii, dar şi adulţii, iubitori de istorie, să cunoască direct, nu doar din vitrinele muzeelor, lumea geto-dacilor, în special lumea războinicilor, dar şi viaţă de zi cu zi a acestora. Un asemenea eveniment este o îmbinare interesantă între spectacol, mult gustat de public, şi ştiinţă, căci toate reconstituirile, de la unelte, arme, echipamente militare, până la tactici de luptă sunt făcute după modele autentice. Evident, nu este uşor să organizezi un asemenea eveniment. El ar trebui sprijinit de autorităţile locale, căci, cum spuneam, îmbrăca şi o latură educativă, dar poate fi organizat şi de mediul privat. Sper că, colegii de la Asociaţia Geto-Dacii din Moldova să reuşească”, a punctat conf. univ. dr. Vasile Cotiuga.
Geto-dacii ieşeni sunt încântaţi de faptul că au reuşit să pună la punct planurile pentru Festivalul Tamasidava şi să îl ducă la bun sfârşit, dar în acelaşi timp şi-ar dori ca un eveniment de acest fel să fie organizat annual la Iaşi, în oraşul natal, astfel încât să devină un festival tradiţional.
“Ne-am implica activ chiar mai mult decât ne-am implicat la festivalul din Bacău. Sincer vă spun că nu am crezut niciodată că voi reuşi să organizez pentru prima dată un festival în alt oraş, decât în oraşul meu natal. Chiar ne-am dori ca acest lucru să se întâmple şi la noi în oraş, să devină un festival cu tradiţie şi pe care să îl creştem de la an la an”, a spus Constantin Lăpușneanu.
Lupte între daci şi romani, ateliere de fierărie şi muzica antică live
Argumentele care vin în favoarea organizării unui asemenea festival la Iaşi sunt multe. Toate activităţile de care participanţii pot avea parte sunt speciale şi multe dintre ele sunt benefice atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Lupte de gladiatori, muzica antică live cantata la instrumente tradiţionale, lupte de amploare între daci şi romani sau ateliere de fierărie, sunt doar câteva dintre lucrurile de care ieşenii s-ar putea bucura.
“Oamenii ar fi atraşi în primul rând de unicitatea festivalului şi nu numai. Doar dacă menţionez câteva dintre activităţile de bază vă veţi da seama de ce. Luptele de gladiatori, dansurile frumoaselor nimfe, muzica antică (cantata live la instrumente tradiţionale), bătăliile dintre daci şi romani (putem vorbi chiar de o confruntare de 50 vs. 50), ritualurile de iniţiere sau incinerare, târgul de sclavi, Rugul lui Zamolxes la care adăugăm şi atelierele de fierărie, pielărie, pictura, monetărie, jocuri şi concursuri, tras cu arcul (la acestea din urmă pot participa atât copii cât şi adulţi), toate acestea adunate sunt destule motive de a face ieşenii să vină la un astfel de festival”, a punctat geto-dacul ieşean “Zurasieo”.
Desigur că, un eveniment de reconstituire istorică similar cu cel din Bacău are şi câteva aspecte care ar pune în valoare patrimoniul cultural al judeţului Iaşi şi nu numai.
“Menţionez faptul că pe raza judeţului avem 14 cetăţi geto-dacice, plus mormântul princiar getic, transformat în muzeu la Cucuteni. În plus, ar putea redeschide interesul publicului pentru vizitarea acestor situri arheologice, pentru muzeele din judeţ, fapt care ar duce la o creştere a turismului din zonă. În al doilea rând, ar oferi un spectacol unic pentru oraşul nostru, nemaiîntâlnit şi nemaivăzut în oraşul celor 7 coline, în capitala culturală a ţării, cum ne place nouă să afirmăm. În plus, putem adăuga educaţia oferită tuturor categoriilor de vârste, de la cel mai mic, la cel mai mare vizitator. Aceştia ar putea învăţa multe despre cultura strămoşilor noştri, despre felul în care îşi trăiau viaţa de zi cu zi, cea civilă sau cea militară. Experienţa şi învăţăturile pe care le-ar putea acumula pe parcursul evenimentului sunt reale, ca o lecţie de istorie vie şi de un mare impact emoţional şi spiritual”, a mai adăugat Constantin Lăpușneanu.
Scurt istoric al geto-dacilor ieşeni
Redacţia Estidiniasi.ro a luat legătura cu fondatorul Asociaţiei Geto-Dacii din Moldova pentru a discuta despre acest fenomen artistic şi istoric, des întâlnit în unele zone ale României, dar ce vine ca o premieră pentru regiunea Moldovei, îndeosebi a Iaşiului. Constantin Lăpușneanu a oferit detalii despre povestea din spatele acestei organizaţii şi pasiunea sa pentru istoria antică.
Estidiniasi.ro: De unde a pornit pasiunea pentru istoria antică, respectiv pentru reconstituirea istorică?
Lăpușneanu: Salutare. În primul rând doresc să vă mulţumesc pentru interviu şi interesul arătat faţă de asociaţia noastră culturală Geto-Dacii din Moldova cu sediul în Iaşi. Pasiunea pentru istoria antică (şi nu numai) am avut-o de mic copil… încă de pe atunci când am început să citesc orice carte sau revistă despre strămoşii noştri daci, dar şi când am început să desenez daci în scene de luptă. Pasiunea mea a început să se concretizeze încă din anul 2006, atunci când mi-am făcut un falx de două mâini, o cămaşă de zale şi o armură de piele cu solzi, iar acum după atâţia ani, am ajuns să deţin o adevărată recuzita: echipamente şi armamente cât pentru o mică armată de daci. Pasiunea a luat amploare cu anii, ajungând că momentan să am o bună parte a corpului meu acoperită cu tatuaje de inspiraţie strămoşească/geto-dacica.
Estidiniasi.ro: Cum a luat naştere Asociaţia Geto-Dacii din Moldova?
Lăpușneanu: În 2014 am participat împreună cu soţia mea Delia şi fiul nostru Odin, la festivalul Antic Tomis, pentru că la finele acestuia să luăm decizia ca să ne implicăm cu trup şi suflet, în tot ce înseamnă reconstituirea istorică din România, fapt care s-a şi întâmplat de altfel! Asociaţia culturală Geto-Dacii din Moldova, reprezintă prima asociaţie cu activităţi de reconstituire istorică dedicată perioadei antice din regiunea Moldovei. Este formată din membri şi voluntari, care îşi doresc să redea atmosfera lumii de acum 2000 de ani de pe teritoriul ţării noastre. Scopul principal al asociaţiei este promovarea patrimoniului geto-dacic. Momentan desfăşuram diferite activităţi, cele mai importante fiind paradele militare şi demonstraţiile de luptă. Totodată, avem şi pentru publicul larg (la care pot participa atât adulţii cât şi copii) activităţi cum ar fi: antrenamentele cu arme de lemn, tras cu arcul şi aruncatul sulitei, lupte pe buturugi, lupte greco-romane dar şi ateliere meşteşugăreşti: fierărie, pielărie, pictura, bijuterii…
Estidiniasi.ro: Când aţi participat la prima manifestare publică, unde şi cum au reacţionat spectatorii?
Lăpușneanu: Prima manifestare publică cu Asociaţia a fost în 2015 la Cucuteni, judeţul Iaşi, la muzeul ce acoperă mormântul princiar getic de secol 4-5 (înainte de era noastră – n.r.), monument unic în România, de care personal m-a simt foarte ataşat şi pe care l-aş propune ca şi brand pentru judeţul nostru, datorită importanţei şi unicităţii sale. Atunci a venit foarte multă lume, chiar peste aşteptările noastre… am fost chiar aşteptaţi cu pâine de casă şi sare aşezate pe un ştergar ţesut manual. A fost un eveniment care ne-a reuşit şi a însemnat punctul de plecare în acest drum.
Estidiniasi.ro: În final, ce părere aveţi despre comunitatea Eşti din Iaşi dacă?
Lăpușneanu: Este o comunitate reuşită şi foarte frumoasă; reuşiţi să ţineţi oamenii din oraş aproape unul de altul, să fie conectaţi împreuna la pulsul oraşului şi asta contează foarte mult. Spor în continuare şi împreuna să reuşim cât mai multe pentru oraşul nostru natal! În final doresc să invit pe toată lumea la acest eveniment şi să mulţumesc celor care fac parte din Asociaţia noastră culturală Geto-Dacii din Moldova, că sunt alături cu trup şi suflet. Vă invit să ne vizitaţi pe paginile noastre https://www.facebook.com/Asociatia-Culturala-Geto-Dacii-din-Moldova sau https://www.facebook.com/Furor-Getorum-Furia-Getilor. Grupul de luptători geto-daci va salută: „Furor Getorum”!!! (Furia Geţilor)
- Published in Cultură, Divertisment, Local
Podu Roș, în centrul atenției: Iată ce schimbări va suferi podul pietonal de peste Bahlui
Iată ce schimbări va suferi Podu Roș, podul pietonal de peste Bahlui
Podu Roș este momentan în centrul atenției angajaților de la spațiile verzi. Astfel, gardurile de protecție ale podului pietonal din zona omonimă vor fi înlocuite cu unele zincate care, conform spuselor șefilor societății SC Servicii Publice, nu va mai necesita vopsiri. Aceștia mai precizează și că activitățile au fost demarate în urma unei comenzi venite din partea Primăriei Iași.
Mai mult decât atât, în plan se află executarea acestui tip de lucrări pentru toate podurile pietonale din Iași.
Citește și Iașiul în viziunea străinilor – Te-ai întrebat vreodată cum arată prin ochii lor?
Istoria legată de Podu Roș și de denumirea acestuia
Podu Roș este simbolul cartierului care a luat același nume. Acesta datează cel puțin din secolul al XVIII-lea, fiind inițial din lemn. În anii 1835-1836 este ridicat, din porunca domnului Mihail Sturdza, din piatră. Deși legendele legate de acesta nu sunt puține, constatarea finală este că denumirea acestuia vine chiar de la balustrade, care erau vopsite în roșu. La baza acestei certitudini stă un dosar cuprinzând „Acta banilor cheltuiți pentru zugrăvitul parmaclâcurilor de la poduri pe drumul ostenesc” din perioada 1828-1834, care menționează că balustradele metalice ale podului erau vopsite în roșu”.
sursa: ziarulevenimentul.ro
- Published in Local
HARTA multinaţionalelor din România. De ce Iaşiul e cel mai atractiv, după Bucureşti?
HARTA multinaţionalelor din România. De ce Iaşiul e cel mai atractiv, după Bucureşti?
Companiile multinaţionale îşi deschid tot mai multe centre regionale în marile oraşe din România, atrase de forţa de muncă ieftină şi chiriile mici, motiv pentru care piaţa imobiliară a avut în 2016 unul dintre cei mai buni ani, potrivit unui raport realizat în colaborare de Deloitte România, Reff şi Asociaţii şi Knight Frank Romania.
Companiile de outsourcing (servicii externalizate) vor continua să intre pe piaţă sau să se extindă, întrucât dezvoltatorii imobiliari oferă companiilor multinaţionale soluţii personalizate la chirii mai mici decât în alte pieţe din Europa Centrală şi de Est, arată raportul. Cu o creştere a Produsului Intern Brut de 4,8% în 2016 şi cea mai mare rată de creştere în 2017 în rândul ţărilor UE, România a devenit o destinaţie tot mai atractivă pentru centrele regionale de operaţiuni.
„Pentru ca România să rămână atractivă, în ciuda unei creşteri anticipate a costurilor şi a dificultăţii de a găsi talente, legislaţia fiscală românească trebuie să îşi menţină capacitatea de a atrage investiţii printr-o stabilitate şi taxe relativ scăzute, ambele afectate de iniţiativele legislative recente“, spune Alexandru Reff, Country Managing Partner al Deloitte România.
Potrivit acestuia, schimbările bruşte, creşterea taxelor sau dificultăţi suplimentare în relaţia cu autorităţile publice ar afecta serios competitivitatea afacerilor sensibile la costuri, a căror expansiune recentă a alimentat, printre altele, investiţiile în dezvoltări imobiliare.
„Aceste centre generează cea mai mare cerere pe piaţa imobiliară din Bucureşti şi, în multe cazuri, sunt chiriaşii principali ai acestor clădiri”, a declarat Horaţiu Florescu, preşedintele şi CEO-ul Knight Frank România.
Numai în Bucureşti au fost construite circa 150 de clădiri de birouri în ultimii zece ani, cu mai mult de 1,7 milioane de metri pătraţi, care găzduiesc peste 200.000 de angajaţi. Corporatiştii care lucrează în clădiri de birouri moderne au ajuns la o pondere de peste 27% din numărul mediu de salariaţi din Bucureşti, conform calculelor Capital pe baza datelor colectate de Cushman & Wakefield Echinox. Numărul lor va creşte cu peste 10% până la finalul anului, potrivit estimărilor.
Cu toate acestea, România şi Bulgaria au atras, în medie, cele mai puţine investiţii străine directe din regiune în perioada 2012-2015, după ce, între 2006 şi 2008, România, alături de Polonia, a atras cel mai mare volum de investiţii, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Investitorilor Străini în colaborare cu Academia de Studii Economice.
Sursă: Capital.ro
- Published in Local