„Statuia uşărnică” a fost realizată din marmură albă de Carrara de sculptorul Ion Georgescu, statuia lui Gheorghe Asachi (1788-1869) a fost amplasată pentru prima oară, la 14 octombrie 1890, în faţa Bisericii „Trei Ierarhi”.

Presa de la începutul secolului al XX-lea a supranumit statuia lui Gheorghe Asachi, din faţa şcolii primare nr. 1 de pe Bulevardul Ştefan cel Mare, „statuia uşărnică” după ce a fost mutată de-a lungul timpului.

Potrivit istoricilor, şapte ani mai târziu va ajunge în faţa Teatrului Naţional în semn de recunoştinţă pentru organizarea de către Gheorghe Asachi a primului spectacol în limba română.

După ce va fi realizată statuia lui Vasile Alecsandri şi amplasată în faţa Teatrului, sculptura care îl repezenta pe Asachi va fi dusă pe roate, în 1905, în curtea şcolii nr.1 din Iaşi, acolo unde este şi astăzi. La a treia mutare, la baza soclului sunt aşezate osemintele marelui cărturar şi ale soţiei sale.

„Osemnitele lui Gheorghe Asachi au fost aduse de la Biserica «40 de mucenici», iar cele ale soţiei, Elena Asachi, de la Cimitirul Eternitatea. Statuia este un monument care grăieşte mai mult decât un mormânt şi probabil de aceea osemintele au fost puse sub ea„, a afirmat Olga Rusu, unul din autorii care a semnat lucrarea „Iaşi- chipuri în bronz, marmură şi piatră„.
Marele cărturat este considerat întemeietorul învăţământului în limba română în Moldova. Pe soclul statuii există două basoreliefuri care îl prezintă pe Asachi oferind flori premianţilor de la Gimnaziul „Vasile Lupu” şi prezentând domnitorului Mihail Sturza planul de construire a Academiei Mihăilene.
În urmă cu 90 de ani au fost efectuate lucrări de renovare a statuii, iar în 1933, Primăria municipiului Iaşi a alocat 3.200 de lei pentru repararea soclului şi spălarea ei.

Totodată, şi sub statuia din bronz a lui Miron Costin de pe Cuza Vodă sunt aşezate osemintele cronicarului moldovean caer a trăit între 1633-1691. Potrivit istoricilor, rămăşiţele fraţilor Velicico şi Miron Costin au fost descoperite în 1888 în capela familiei de la moşia Brănişteni-Barboşi, din Roman, după ce în 1691 au fost decapitaţi din ordinul domnitorului Constantin Cantemir. Au fost aduse la Iaşi de V.A. Urechia şi aşezate la baza soclului.

Sursă:  Adevărul.ro