Tribunalul Iaşi s-a pronunţat, astăzi, în cazul accidentului produs la începutul acestui an in Podu Ros
Tribunalul Iasi s-a pronuntat, astazi, in cazul accidentului produs la inceputul acestui an, la zona podului care face legatura intre Podu Ros si Nicolina din municipiul Iasi.
Claudiu Pasnicu a fost condamnat la 8 ani si trei luni de inchisoare cu executare si plata a peste un million de lei daune catre familiile celor doi decedati.
Reamintim ca in februarie anul acesta, Claudiu Pasnicu, aflat la volanul unei masini Audi, a trecut de patru ori pe culoarea rosie a semaforului si in apropierea intersectiei din Podu Ros a intrat intr-un autoturism, in care se aflau doua persoane, amandoua decedand in urma accidentului.
Sentinta a fost pronuntata de prima instanta si se poate depune contestatie.
- Published in Local
ACCIDENTELE MORTALE din IAŞI şi legatura dintre ele. Cifra morţii a pândit de fiecare dată!
ACCIDENTELE MORTALE din IAŞI
Trei accidente deosebit de grave, au îngrozit un oraș întreg. Motivele producerii acestor accidente sunt prea bine cunoscute. Atât de politiști, dar și de cadrele medicale care sunt chemate să salveze vieți de fiecare data cand acestea se produc.
Accest articol nu reprezintă un „proces de judecată„, reprezintă mai mult un semnal de alarmă.
Nu ştim încă bilanţul victimelor din accidentele rutiere pentru anul curent, dar cifrele anului 2016 sunt sumbre.
48 DE MORŢI SI 411 RĂNIŢI GRAV ÎN ACCIDENTE PRODUSE ÎN 2016
Acum când scriu, ceasul arată 19:01. Pană la această oră au avut loc peste patru accidente rutiere. Cel mai grav fiind cel produs azi dimineaţă în zona Nicolina, unde o femeie a fost acroşată de către un taximetrist.
Îmi doream de ceva vreme să fac un articol despre consecinţele vitezei, acoolului şi uneori a oboselii. Am căutat câteva detalii despre cele mai grave accidente rutiere din Iaşi( anul 2017).
Am realizat după câteva minute cu stupoare ca toate aveau ceva în comun: “Cifra doi.”
Iată ce reprezintă cifra doi: “De la această cifră se trage răul, căci prin 2 a încetat unitatea și a început dualitatea, lupta binelui cu răul, această cifră a provocat antagonismul. „2” reprezintă însăși lumea, o eternă luptă. Oare, reprezintă şi lupta dintre viaţă şi moarte?”
Oare câţi şoferi au curajul să spună că au condus cu peste 140 km/h? Probabil mulţi o să spună: “EU ŞTIU SĂ STĂPÂNESC MAŞINA.” TU poate DA, alţii NU!
Oare câţi şofei au curajul să spună că au condus chiar dacă erau foarte obosiţi?
Oare câţi şoferi au curajul să spună că au condus băuţi?
CELE TREI ACCIDENTE CARE AU ÎNTRISTAT UN ORAŞ ÎNTREG:
3 SEPTEMBRIE : Un accident rutier grav a avut loc în dimineaţa zilei de duminică, 3 septembrie, la intrarea în municipiul Iaşi. Medicii au declarat decesul a două persoane, alta fiind internată în stare gravă la spital.
Evenimentul rutier a avut loc la intrarea în Iaşi prin cartierul Păcurari, pe raza localităţii Valea Lupului. Potrivit informaţiilor furizate de către reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi, vinovat de producerea accidentului ar fi un tânăr de 22 de ani, care se deplasa înspre Iaşi.
Din cauza vitezei excesive, acesta a sărit peste un parapet de beton ce desparte sensurile de mers în acea zonă. Zidul este pus tocmai pentru a asigura protecţia şoferilor de eventuale accidente rutiere. Ancheta continuă in accest caz.
22 MARTIE : Un bărbat a murit și iubita lui au murit, după accidentul produs intersecția de la Granit, pe bulevardul Socola. Aceștia au fost uciși de un avocat beat care gonea cu o viteză incredibilă. Ce ghinion… Pur şi simplu se aflau în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit.
4 FEBRUARIE : O ciocnire violentă între un Audi și un autoturism Dacia Logan a avut loc în zona Podu Roș. Au mai fost lovite și un Citroen și un Ford K. În urma accidentului au murit cei doi pasageri din Dacia Logan, soț și soție.
Martorii spun că autoturismul Audi venea dinspre Nicolina către Podu Roș, a forțat trecerea pe culoarea roșie a semaforului. A reusit să evite în ultimul moment pietonii, a pierdut controlul volanului și a intrat în plin în Dacia Logan, din lateral. Loganul venea dinspre Aleea Rozelor și vira dreapta spre Podu Roș.
- Published in Info Trafic
(UPDATE) Lucrările de modernizare sunt în toi în Iași! Iată cum se circulă
Lucrările s-au mutat pe Șoseaua Națională
Din luna aprilie, pe tronsonul Podul de Piatră – Podu Roș s-a putut circula în dublu sens. După finalizarea lucrărilor pe străzile Petru Movilă şi Sf. Andrei, s-a revenit la situația din primăvară, iar separatoarele de sens dintre străzile Alexandru Ipsilanti Vodă şi Gh. Ghibănescu. Urmează Șoseaua Națională!
„Cred că a fost singura măsură inspirată din ultima perioadă, în ceea ce priveşte circulaţia. Şi-aşa, pe sensul dinspre Podu Roş spre Podul de Piatră, se circula pe un singur fir, din cauza maşinilor parcate. Părerea mea este că această stradă ar trebui lăsată cu dublu sens, în continuare. Cel puţin până la finalizarea lucrărilor pe splaiul celălalt sau pe Şoseaua Naţională, care arată jalnic”, a declarat un taximetrist pentru ziarulevenimentul.ro
Între timp, pe data de 23 august 2017, Viarom a început lucrările pe Șoseaua Națională. Astfel, jumătatea de carosabil aferentă sensului dinspre Podu Roş spre Podul de Piatră a fost decopertată. Pe cealaltă jumătate se circulă în dublu sens, fiind amplasate separatoare.
24/08/2017; 8:00 a.m.
Foto: estidiniasi.ro
UPDATE 25/08/2017
De luni, 28 august 2017, pe Șoseaua Națională se va circula pe un singur sens, din Podul de Piatră spre Podu Roș. Această modificare apare datorită începerii lucrărilor de dezafectare a liniilor de tramvai de pe tronsonul cuprins între intersecția cu bd. Nicolae Iorga și bifurcația din zona spălătoriei auto K9.
La intersecția cu bd. Dimitrie Cantemir, conducătorii auto nu vor mai putea intra pe Șoseaua Națională pentru a merge spre Podul de Piatră și vor trebui să ocolească fie pe Splai Bahlui – Mal Stâng, fie pe bd. Dimitrie Cantemir și apoi pe str. Decebal, fie pe bd. Nicolae Iorga, explică radioiasi.ro
Articolul va fi actualizat în mod regulat. Dacă te interesează stadiul lucrărilor, verifică pagină!
- Published in Info Trafic, Local
Podu Roș, în centrul atenției: Iată ce schimbări va suferi podul pietonal de peste Bahlui
Iată ce schimbări va suferi Podu Roș, podul pietonal de peste Bahlui
Podu Roș este momentan în centrul atenției angajaților de la spațiile verzi. Astfel, gardurile de protecție ale podului pietonal din zona omonimă vor fi înlocuite cu unele zincate care, conform spuselor șefilor societății SC Servicii Publice, nu va mai necesita vopsiri. Aceștia mai precizează și că activitățile au fost demarate în urma unei comenzi venite din partea Primăriei Iași.
Mai mult decât atât, în plan se află executarea acestui tip de lucrări pentru toate podurile pietonale din Iași.
Citește și Iașiul în viziunea străinilor – Te-ai întrebat vreodată cum arată prin ochii lor?
Istoria legată de Podu Roș și de denumirea acestuia
Podu Roș este simbolul cartierului care a luat același nume. Acesta datează cel puțin din secolul al XVIII-lea, fiind inițial din lemn. În anii 1835-1836 este ridicat, din porunca domnului Mihail Sturdza, din piatră. Deși legendele legate de acesta nu sunt puține, constatarea finală este că denumirea acestuia vine chiar de la balustrade, care erau vopsite în roșu. La baza acestei certitudini stă un dosar cuprinzând „Acta banilor cheltuiți pentru zugrăvitul parmaclâcurilor de la poduri pe drumul ostenesc” din perioada 1828-1834, care menționează că balustradele metalice ale podului erau vopsite în roșu”.
sursa: ziarulevenimentul.ro
- Published in Local
Cel mai controversat pod din IAŞI!
Cel mai controversat pod din IAŞI!
Podul Roș vedere spre Curtea Domească anii 1900
FOTO , colecţie personală: Florin Ţugui
Cel mai controversat pod din Iaşi este Podu Roş. Situată în centrul oraşului, această construcţie peste apă a generat de-a lungul timpului mai multe legende urbane. S-a scris că numele ar proveni de la numeroasele cârciumi şi bordeluri din zonă. Şi asta deoarece bordelurile aveau perdele şi felinare roşii, fiind culoarea dominantă din zonă. O altă explicaţie pentru această denumire ar fi că râul Bahlui, peste care este amenajat podul, se colora în roşu deseori pentru că în zonă era amenajat un loc de execuţie prin decapitare.
Specialiştii în toponimie au găsit însă documente legate de provenienţa acestor denumiri. Şi dovedesc că legendele nu au legătură cu realitatea. Se pare că numele Podu Roş a fost atribuit doar din simplul motiv că era vopsit în roşu.
Profesorul Mircea Ciubotaru a publicat în Anuarul Institutului “Phillipide”, un material prin care contestă, cu argumente ştiinţifice, legendele care circulă în jurul acestui nume.
“Un magistrat ieşean din perioada interbelică încerca explicaţia denumirii Podu Roşu, presupunând că aceasta s-ar datora faptului că pe uliţa care cobora de la Curtea Domnească spre Bahlui (strada Palat de astăzi) erau încă din secolul al XVIII-lea casele prostituatelor, identificate prin perdele rosii la ferestre. Intuiam că explicaţia este eronată, dar acum avem dovada certa ca asemenea denumiri nu sunt metaforice, ci sunt motivate chiar de culorile menţionate (de regulă, roşu şi verde).
Un dosar cuprinzând «Acta banilor cheltuiţi pentru zugrăvitul parmaclâcurilor de la poduri pe drumul ostenesc» (1828-1834) este decisiv pentru înţelegerea motivaţiei acestor hodonime: balustradele metalice ale podului erau vopsite în roşu”, menţiona Mircea Ciubotaru. Şi nu este singurul specialist care susine că aceste mituri au circulat doar din dorinţa de senzaţional. „Ceea ce s-a spus este foarte simpatic, dar neadevărat, n-are nicio valoare. Bordeluri erau pe strada Gării. Podu Roş era într-o parte exterioară a oraşului pe atunci, acelea sunt proiecţii dintr-o memorie ludică. Aceste legende sunt pentru a da culoare faptelor, sunt prezentate provocator. Nici cu decapitarea nu e adevărat, sunt exagerări, reconsiderări, nu s-a pus problema vreodată aşa. Se căuta senzaţionalul, roşul este culoare de la bordel, culoarea sângelui. Podu Roş a primit denumirea de la culoarea balustradelor”, mai spune profesorul Stelian Dumistrăcel.
- Published in Legende
Iaşi, oraşul cartierelor-pod. Legendele urbane le asociază cu prostituate şi decapitări
În municipiul Iaşi au existat patru poduri: Podu Roş, Podu de Fier, Podu de Piatră, acestea denumind şi la ora actuală cartiere ale oraşului, şi Podul Verde, care nu mai există.
Specialiştii în toponimie şi dialectologie au aflat etimologia podurilor din Iaşi. În municipiu au existat patru poduri, trei dintre ele delimitând chiar cartiere ale oraşului care există şi astăzi. Este vorba despre Podu Roş, Podu de Piatră şi Podu de Fier. Se pare că aceste construcţii peste ape au fost realizate de slavi şi au fost întotdeauna din lemn.
„Podul a însemnat iniţial o construcţie din lemn pentru că a înlocuit puntea, aceasta fiind un copac prăvălit peste râu. La noi, podul, construcţia romanilor a devenit un copac, s-a depreciat semantic. Noi am avut punte. Slavii care au venit în părţile noastre au făcut poduri pentru că puntea era în zonă de munte. Ei s-au temut de zone închise, slavii au fost un popor de stepă şi au circulat la noi ca tătarii şi turcii. Se temeau de păduri, ei trebuiau să vadă de la distanţă ce se întâmplă acolo. Ei au făcut la noi construcţiile de la şes, care nu mai puteau fi o punte, ci un pod„, spune profesorul Stelian Dumistrăcel, cercetător la Departamentul de dialectologie la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”.
Cea mai „controversată” construcţie peste apă din oraş a fost Podu Roş, despre care au circulat mai multe legende urbane. Astfel, s-a scris că numele ar proveni de la numeroasele cârciumi și bordeluri din zonă. Denumirea de „Podu Roş” ar fi fost dată pentru că bordelurile aveau perdele roșii și felinare de aceeași culoare şi s-a presupus că roșul dominant pe timp de noapte a dat numele. O altă legenă spune că în apropiere, ar fi existat un loc de execuție, iar apa se colora in roșu la fiecare decapitare.
Specialiştii demontează aceste mituri despre care spun că au circulat doar din dorinţa de senzaţional.
„Ceea ce s-a spus este foarte simpatic, dar neadevărat, n-are nicio valoare. Bordeluri erau pe strada Gării. Podu Roş era într-o parte exterioară a oraşului pe atunci, acelea sunt proiecţii dintr-o memorie ludică. Aceste legende sunt pentru a da culoare faptelor, sunt prezentate provocator. Nici cu decapitarea nu e adevărat, sunt exagerări, reconsiderări, nu s-a pus problema vreodată aşa. Circulă aceste legende, dar acestea sunt reproiectări dintr-o memorie ludică şi romantică. Se căuta senzaţionalul, roşul este culoare de la bordel, culoarea sângelui. Podu Roş a primit denumirea de la culoarea balustradelor„, mai spune profesorul Stelian Dumistrăcel.
Despre Podu de Fier şi Podu de Piatră denumirea vine strict de la materialul din care a fost construit. Astfel, într-o perioadă în care podurile erau întodeauna din lemn, acestea ieşeau din tipar şi au primit o denumire pe măsură.
Podu de Piatră
„Din cauză că a intervenit modernizarea oraşelor a făcut să apară Podul de Fier şi noi avem unul. Atunci când a fost făcut acesta, în Iaşi erau încă multe poduri de lemn şi ca să-l distingă i-au zis de Fier, respectiv de Piatră„, spune profesorul Stelian Dumistrăcel.
În Iaşi a existat şi un Pod Verde, iar specialiştii susţin că denumirea vine de la culoarea vopselei. „Podul Verde a fost mai sus de Copou, acolo unde este bisericuţa dintre vii, de la Grădina Botanică este un pârâu, numai acolo putea să fie. Podul Verde era vopsit în verde şi de aceea a primit această denumire„, spune profesorul Dumistrăcel.
Sursă: Adevărul.ro
- Published in Turism
Legendele Iaşiului: De unde se trag numele cartierelor
Legendele Iaşiului: De unde se trag numele cartierelor
Adevărul despre Iași. Așa poate fi rezumat, în câteva cuvinte, demersul unor cercetători de a afla, pe baze științifice, etimologia denumirii unor străzi și cartiere din Iași. Specialiștii au încercat, pe baza documentelor, să explice de unde provin denumirile străzilor.
Legendele din Podu Roș
În mai toate orașele mari întâlnim nume de străzi sau de cartiere care au în componența lor o trimitere către un curs de apă. Uneori însă, explicarea numelor este destul de complicată. Astfel, dacă în cazurile Podu de Fier și Podu de Piatră există dovezi materiale ale existenței unor poduri construite din materialele respective, Podu Roș a dat naștere, de-a lungul timpului, unor adevărate legende urbane. Astfel, s-a scris că numele ar proveni de la numeroasele cârciumi și bordeluri din zonă. Pentru că bordelurile aveau perdele roșii și felinare de aceeași culoare, s-a presupus că roșul dominant pe timp de noapte a dat numele de Podu Roș.
O altă explicație este legată de culoarea râului Bahlui, pentru că, în apropiere, ar fi existat un loc de execuție, iar apa se colora în roșu la fiecare decapitare. Totuși, în epocă aveau “privilegiul” de a fi decapitați doar boierii, oamenii de rând fiind spânzurați.
Comandat de Partidul PRO România Iaşi, Publicat de SC YOUR NEXT AGENCY SRL, CUI AEP 11200008
Podu Roș, de la balustrade
Specialiștii în toponimie au rezolvat însă misterul numelui Podu Roș. Astfel, profesorul Mircea Ciubotaru publică în Anuarul Institutului “Pillipide”, aflat în curs de apariție, un material prin care contesta, cu argumente științifice, legendele care circulă în jurul acestui nume. “Un magistrat ieșean din perioada interbelică încerca explicația denumirii Podul Roș, presupunând că aceasta s-ar datora faptului că pe ulița care cobora de la Curtea Domnească spre Bahlui (strada Palat de astăzi) erau încă din secolul al XVIII-lea casele prostituatelor, identificate prin perdele roșii la ferestre. Intuiam că explicația este eronată, dar acum avem dovadă certă că asemenea denumiri nu sunt metaforice, ci sunt motivate chiar de culorile menționate (de regulă, roșu și verde). Un dosar cuprinzând «Acta banilor cheltuiți pentru zugrăvitul parmaclacurilor de la poduri pe drumul ostenesc» (1828-1834) este decisiv pentru înțelegerea motivației acestor hodonime: balustradele metalice ale podului erau vopsite în roșu”, notează Mircea Ciubotaru. Așadar, documentele din Arhiva Națională confirmă că numele Podu Roș a fost atribuit podului de peste Bahlui doar din simplul motiv că acesta era… vopsit în roșu.
Podul Verde la baza Copoului
Puțini știu că în Iași a existat și un Pod Verde, situat aproximativ în zona Copoului de astăzi. Inițial, numele era atribuit unui pod de peste un pârâiaș care izvora în apropiere de Biblioteca Centrală Universitară și curgea spre Râpa Galbenă. Mircea Ciubotaru atrage atenția că în secolele XVIII-XIX străzile importante nu erau pavate, ci podite cu scânduri groase, și se numeau tot poduri. În acest mod, s-a putut transfera denumirea Podul Verde asupra “drumului mare al Botoșanilor”, adică spre o porțiune din actualul bulevard Copou. “Dupa dispariția podelei de pe uliță, denumirea Podul Verde nu a mai dăinuit”, arată Mircea Ciubotaru.
“Evazioniști” în Târgu Cucu
Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Târgu Cucu a purtat numele de Târgul Făinii, fapt ce ilustra o activitate comercială intensă. S-a presupus că numele zonei ar avea legătură cu păsările care cântau prin copacii din zonă.
De asemenea, au existat încercări de a lega numele de prezența la Iași a văduvei negustorului Vasile Cucu.
Specialiștii din cadrul Academiei Române resping aceste explicații și pun atribuirea numelui pe seama unor practici ale contrabandiștilor și negustorilor. “Sintagma «vama cucului», care în argoul contrabandiștilor desemna locurile ascunse de trecere peste graniță sau pe lângă orice loc unde se plătea o vamă, pare a fi în relație cu târgul cucului, denumire metaforică pentru un loc în care, din cauza îmbulzelii, micii și numeroșii vânzători, în majoritate evrei, puțeau evita plată taxelor (vamă) de târg, practicând un comerț la limită legalității”, arată profesorul Mircea Ciubotaru.
Controverse legate de numele „Păcurări”
Numele bulevardului Păcurări suscită interes și pentru faptul că, în explicarea sa, există trei teorii distincte.
Astfel, se presupune că pe strada respectivă intrau în oraș negustorii care vindeau păcură și gaz, numiți “pacurari”.
Profesorul Stelian Dumistracel, cercetător la Institutul de lingvistică “Al. Philippide”, crede că termenul de “pacurar” se referă, în fapt, la ciobani și este de părere că numele străzii a fost dat de faptul că prin acel loc intrau în oraș păstorii în timpul transhumanței.
Profesorul și lingvistul Mircea Ciubotaru, specialist în onomastică, genealogie și toponimie, este convins de faptul că numele străzii “Păcurari” este dat de numele unei persoane, numită “Păcurar”. Și numele străzii Pacureț este legat de “păcurari” fiind un diminutiv.
Origine cumană pentru denumirea râului Bahlui
Un alt nume interesant este cel al râului Bahlui. Originea numelui este cumană (bahnai) și înseamnă pârâu mocirlos, urât mirositor. De altfel, până la începutul secolului trecut, când a fost rectificată albia râului, Bahluiul inunda periodic o parte din oraș, transformând-o într-o mlaștină. Acest aspect este redat și de Vasile Alecsandri care descrie răul că fiind plin de glod, lăcaș al broaștelor și urât mirositor. De altfel, sunt întâlnite în zona Moldovei mai multe zone mlăștinoase numite “bahne”.
Unitate de măsură, în cazul lacului Ciric
Lacul Ciric și-a primit numele după un termen popular. Profesorul Mircea Ciubotaru este convins că “ciricul”, că unitate de măsură pentru suprafețe, egală cu un sfert de pogon, a dat numele lacului.
Socola
Numele Socola este de origine slavă și este atestat din secolul al XV-lea. În traducere, “socola” înseamnă “soim”.
Galata
Galata este un turcism, preluat după numele unui celebrul cartier din Istanbul. Se pare că, similar cu practica de la Înalta Poartă, cei care veneau la Curtea domnească de la Iași erau primiți mai întâi în curțile de la Galata.
Fundație
Fundația de la Biblioteca Centrală Universitară poartă numele Fundației “Regele Ferdinand” înființată în 1925, pentru a aniversa împlinirea de către rege a vârstei de 60 de ani. Actuala clădire a bibliotecii a fost sediul fundației regale.
Copou
Actualul cartier Copou păstrează numele unui târgușor care a fost asimilat de Iași. Legenda spune că, în timpul unei invazii tătare, soția lui Vasile Lupu, doamna Teodosia, s-a refugiat în pădure și s-a ascuns într-o scorbură. După retragerea tătarilor, domnitorul și-a găsit soția cu ajutorul unui câine de vânătoare (un copoi), iar zona respectivă a căpătat numele câinelui.
Erori birocratice
Profesorul Stelian Dumistracel atrage atenția asupra faptului că sistemul de atribuire a numelor pentru străzi este, uneori, viciat chiar de către reprezentanții administrației locale. Astfel, au apărut nume de străzi care conțin pleonasme deranjante, de tipul “strada Aleea Ghică Vodă”, “strada Bulevardul Păcurari” și chiar “strada Splaiul Bahlui”. Stelian Dumistracel crede că aceste greșeli au apărut din cauza formalismului birocratic sau, altfel spus, din cauza formularelor tipizate care conțin, la adresă, mențiunea “str” care trebuie completată. Alte greșeli depistate de Stelian Dumistracel vizează utilizarea numelor unor personalități. Astfel, numele boierului Anastasie Panu, atribuit unei străzi centrale din Iași, apare incorect scris chiar pe site-urile unor instituții publice.
Nume uitate
Bărboi: a fost dat de numele bisericii din zonă, iar numele bisericii este legat de ctitorul Sturză Bărboi.
Bucsinescu, Bularga, Țicău și Ciurchi sunt numele unor persoane înstărite care au locuit, cândva, în zonă.
Nicolina este legat de numele pârâului Niculina, și este de origine slavă.
Manta Roșie este o poreclă și, probabil, numele are legătură cu unul dintre ultimii călăi ai orașului.
Canta este, potrivit profesorului Mircea Ciubotaru, o simplă prescurtare a numelui Cantacuzino.
- Published in Turism