Specialiștii au rămas uimiți! Simbolul Iaşiului, Teiul lui Eminescu, este mult mai bătrân decât s-a speculat
Specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi au dat publicităţii un clasament al celor mai bătrâni arbori cu statutul de monument al naturii din judeţul Iaşi. Potrivit raportului, Teiul lui Eminescu este mult mai bătrân decât s-a speculat.
Celebrul arbore din Parcul Copou, conform statisticii actualizate publicată de APN Iași, este plasat pe locul 7 în clasamentul celor mai bătrâni copaci din judeţ. Teiul lui Eminescu a fost plantat în vremea domnitorului Alexandru Lăpuşneanu. Considerat de specialişti un miracol de supravieţuire, acesta are 461 de ani, având în vedere că a fost plantat în 1556.
Teiul care ajunsese deja la o vârstă respectabilă şi se ridica impunător în mijlocul pârloagei pe care enciclopedistul moldovean îşi propusese s-o reamenajeze, avea să-şi câştige peste jumătate de secol supranumele de „al lui Eminescu”.
„Teiul nu se potrivea cu planurile lui Asachi, nu intra pe axa principală pe care o proiectase. Dar l-a văzut atât de frumos, încât a hotărât să-l păstreze. Putem spune că Gheorghe Asachi este părintele teilor din Iaşi”, a spus botanistul Mandache Leocov.
Mai mulți botaniști sunt de părere că arborele, sub care poetul Mihai Eminescu obişnuia să mediteze în vremea şederii la Iaşi, ar mai putea rezista încă 50-100 de ani.
Teiul a suferit o serie de tratamente majore, primul în 1953, când a fost segmentat în urma unei furtuni, curățat și sprijinit pe console metalice. Au urmat alte două tratamente, în 1990 și 2014, respectiv. Teiul supraviețuiește astăzi grație unui fenomen biologic rar, care a permis unor rădăcini adventive să crească prin interiorul trunchiului putrezit, pătrunzând în pământ. Arborele fructifică anual și continuă să atragă vizitatori.
Cel mai bătrân arbore din Iaşi este tot un tei, care se află în curtea Mănăstirii Bârnova. Copacul are vârsta de 674 de ani. Specialiştii APM, împreună cu cei de la Academia Română, au identificat, în total 160 de arbori din judeţul Iaşi, care vor fi incluşi pe lista actualizată ale plantelor monument al naturii.
- Published in Local
Cel mai mare târg de ceramică revine la Iași! Târgul naţional de ceramică „Cucuteni 5000”
Târgul naţional de ceramică „Cucuteni 5000”
Consiliul Judeţean Iaşi prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi organizează în perioada 23-25 iunie 2017, în Parcul Copou din Iaşi cea de-a XXXV-a ediţie a Târgului naţional de ceramică „Cucuteni 5000”. 
Scopul manifestării îl constituie cunoaşterea şi promovarea ceramicii tradiţionale din cele mai importante centre de olărit din ţară, având ca invitaţi meşteri olari din Republica Moldova și Ucraina.
La ediţia din acest an vor fi prezenţi meşteri din: Bistriţa, Cătămărăşti Deal şi Dorohoi – Botoşani, Braniştea – Galaţi, Corund şi Miercurea Ciuc – Harghita, Schitu Stavnic – Voineşti, Iaşi, Baia Mare – Maramureş, Româna-Balş şi Vădastra – Olt, Marginea – Suceava, Horezu, Lungeşti şi Vlădeşti – Vâlcea, Măldăeni – Teleorman, precum și din Chişinău, Nisiporeni, Drochia, Iurceni – Republica Moldova și din regiunea Cernăuţi – Ucraina.
Citeşte şi Miracolul din seara de Sânziene. Impreună putem împlini visul iei!
Ediţia a XXXV-a a Târgului naţional de ceramică „Cucuteni 5000” se va desfăşura după următorul program:
Vineri, 23 iunie
– ora 11.30 – deschiderea oficială a Târgului;
– orele 12.00 – 22.00 – desfacerea şi prezentarea produselor;
Sâmbătă, 24 iunie
– orele 8.00 – 22.00 – desfacerea şi prezentarea produselor;
Duminică, 25 iunie
– orele 8.00 – 21.00 – desfacerea şi prezentarea produselor;
– ora 21.00 – închiderea Târgului
- Published in Eveniment
Teiul lui Eminescu
Floare de tei,
Cât de curând te treci…
Când auzi Iași, unul din primele lucruri ce-ți vin în minte e Teiul lui Eminescu. Faimosul tei sub care marele poet a scris „Luceafărul”, cea mai controversată poezie pentru aproape toți liceenii.
Ascunsă în spatele baziliscului cu lei din parcul Copou, de umbra mândrului tei nu se bucură astăzi turiștii. Acesta este ascuns de un schelet de metal, ce-l protejează de inevitabilul timp. În jur, liniștea parcă te invită la meditație, la momente de reculegere, în care să fii doar tu cu tine.
Acum, când toate sălile de lectură sunt pline de studenți aflați în sesiune, mai vezi pe ici-acolo, câte unul care nu a prins loc la bibliotecă și citește în liniștea Copoului.
Pe lângă încărcătura istorică, la umbra teiului se poate vorbi și de cea emoțională. Mulți tineri îndrăgostiți își declară dragostea la umbra lui.
Cei 540 de ani în care a făcut față furtunilor, vânturilor, poeziilor și vremii, l-au făcut unul din cei mai importanți arbori-monument din România. Astăzi, cele 2 tratemente suferite în 1990 și 2014 au făcut posibilă existența lui.
Fenomenul prin care teiul a fost „readus” la viață, este unul rar întâlnit, acela de a implementa niște rădăcini adventive care să crească prin interiorul trunchiului putrezit.
Chiar dacă bătrânețea lui este un subiect destul de controversat, teiul nostru drag fructifică în fiecare an, iar frunzele, cele căzute, sunt folosite de studenții farmaciști pentru a identifica diferențe între teii argintii și teii cu frunză mică.
Cum ar spune chiar Eminescu, „Pătrunză talanga / Al serii rece vânt / Deasupră-mi teiul sfânt / Să-și scuture creanga.”, vă invit să vizitați Teiul și să petreceți câteva clipe de liniște la umbra lui.
- Published in Turism