Agenție de publicitate Iași | Marketing Online

  • Acasa
  • Despre noi
  • Servicii
    • Site de prezentare
    • Magazin online
    • Facebook Ads
    • Google Ads
    • Administrare Facebook
    • Administrare Instagram
    • Esti din Iasi daca
    • SEO
    • Branding
    • Grafica
    • Foto – Video
    • Gazduire Web
    • GDPR
  • Contact
Cere oferta
  • Home
  • Posts tagged "Iasi"
  • Page 22
18 iunie 2025

Tag: Iasi

De ce s-ar muta cineva în Iași? 8 motive din perspectiva omului care a trăit viața „altfel” în acest oraș!

joi, 15 iunie 2017 by administrator

M-a rugat cineva să fac o lista cu motivele pentru care o persoană ar alege să se mute în Iași și, pe lângă cele pe care le poți găsi în orice ghid turistic, cum ar fi o mulțime de monumente, spații verzi și evenimente culturale, m-am gândit că ar prinde bine un „inside” din perspectivă mea, a omului care a trăit viața „altfel” în orașul ăsta.


Călătoresc de mică, mică. Să fi avut vreun an jumătate când m-a urcat bunica-mea prima oară în tren și m-a dus să-mi dau seama că Universul e mult mai mare decât orașul ăsta. Nu m-am oprit niciodată din călătorit de atunci și, acum, dacă trece prea mult timp fără să o fac, simt că mă sufoc. Deh, că Săgetătorii. Ideea e că am văzut cam tot ce era de văzut mai mare sau mai mic prin țara asta, am și hotărât la un moment dat că dacă alt oraș are să-mi fure inimă, e ok să mă mut acolo, însă tot aici am revenit. Și vă spun de ce:

  • E un oraș în care chiar ai ce face. Gândește-te la cel mai tâmpit hobby pe care ți-ar plăcea să-l practici: poți să-l faci. E un oraș studențesc, cu tineri care apreciază urbanul și evoluția, artele și timpul liber, așa că orice idee își are locul aici, dacă n-a fost deja făcută și există o comunitate în care să te integrezi. Există concursuri, evenimente, festivaluri, workshopuri și alte activități de genul asta cam în fiecare lună a anului, iar vară numărul lor se dublează. Iar dacă n-ai bani să participi la ele, nici o problemă: pe străzile Iașiului găsești grupuri care să danseze, să cânte la chitară, să joace piese de teatru sau pur și simplu să stea la vorbă cam oriunde. Doar o persoană anti-socială nu își poate găsi o comunitate pe placul ei într-un oraș în continuă creștere, așa cum e ăsta.
  • În ciuda imaginii din mintea celor care nu l-au vizitat, Iașiul nu e un oraș sărac. Lunga „dominație” PSD a avut avantaje și dezavantaje: sărăcia lucie în care au încercat să ne țină a condus la plecarea multor persoane în afară care, odată cu anii, s-au întors, aducând dezvoltare economică și culturală cu ele. Asta a condus la o mulțime de afaceri noi, la cerințe mai bine exprimate din partea oamenilor, la cunoașterea propriilor drepturi, la o deschidere a mentalităților. Drept urmare, există aici și oportunități de afaceri și oameni cu care să le faci, chestii și servicii pe care să le cumperi și locuri unde să-ți îngropi banii.

  • Ieșenii iubesc natura și mărturie a faptului ăstuia stau nemulțumirile legate de tăierea a 12 tei de pe o stradă centrală, acum câțiva ani, care există și acum și fac valuri, valuri. Ai spune că 12 tei, într-un oraș al teilor, nu e chiar o gaură-n cer, dar ar trebui să-ți povestesc despre locatarii care s-au adunat în fața blocului ca să facă gard viu în jurul unui copăcel mai puțin simbolic, atunci când Primăria a decis că ar trebui tăiat, ca să repare o conductă. Copacul e și acum acolo, bine merci, iar locatarii îl apreciază chiar mai mult, în timp ce Primăria și-a dat seama că poate face reparații și fără să distrugă natura. Taie-i unui ieșean copăcelul și s-ar putea să te trezești că înțelegi instant de ce pe moldoveni îi precede renumele.

  • E mare. Nu chiar mare că Bucureștiul, deși cu foarte puțin mai mic, însă mult mai bine organizat și mai practic din punct de vedere al traiului de zi cu zi. Transportul în comun e ok și nu ai nevoie să schimbi 2-3 mijloace că să ajungi dintr-un punct în altul, decât foarte rar, structura lui fiind bine gândită. Ai magazine, bănci și cam tot ce-ți trebuie la colțul blocului, astfel încât, dacă nu te obligă job-ul, te poți trezi că n-ai mai ieșit din cartierul tău de o luna și nici nu ți-a lipsit asta. Dar, dacă te plictisești, poți vizita câte un cartier pe zi: fiecare zonă are specificul ei, Iașiul fiind un amalgam de stiluri, tendințe și mentalități – e imposibil să spui că Iașiul e doar baroc, doar neo-românesc, doar modern sau doar comunist, ca și construcție, iar asta se reflectă în personalitatea și felul de a gândi al locuitorilor unei zone. Și dacă blocurile și trotuarele nu-ți mai plac, ai 7 coline, lacuri, păduri, Grădina Botanică și o mulțime de spații verzi pe unde să-ți așezi o pătură și să te bucuri de priveliște sau să citești o carte, despre care să vorbești, apoi, cu pasionații de lectură pe care i-ai cunoscut weekendul trecut. Bucovina e aproape, Șiretul și el, Republica Moldova la o aruncătură de băț. Și nici nu știi ce halva delicioasă și ieftină găsești acolo!
  • Deși este cel mai poluat oraș din țară (autoritățile încearcă să rezolve situația, deși cred că adevăratul încercat are să se facă abia peste vreo 3-4 ani), nu te obosește și nu te lasă fără oxigen, așa cum o face Bucureștiul. Cumva, de la sol, mirosul teilor e atât de mișto și revigorant, încât uiți că deasupra plutește un mare nor de noxe. Să-și facă griji păsărelele de el, tu ai de distrat, vizitat, învățat și mirosit flori. Nici nu e la fel de murdar, așa cum e Constanța. Sunt puțini cei care aruncă pe jos, iar oamenii responsabili de curățenie chiar își fac treaba, în timp ce stăpânii animalelor strâng rahații din iarbă că să poți să te așezi liniștit când vrei pe ea.

  • Nu există limite în alegerea carierei. Acum, mai mult că oricând, consider că trebuie să fii tare tembel să alegi Bucureștiul pentru că vrei să lucrezi în corporație, când în Iași ai o mulțime de corporații și cam aceleași salarii. Iar viitorul anunță și mai multe corporații, unele dintre cele mai țări din lume. Pe lângă asta, continuă dezvoltare a orașului aduce, după sine, și o creștere constantă a numărului de locuri de muncă. Dacă ești băiat sau fată deșteaptă, acoperi costurile chiriei cu programe gen Prima Chirie. Dacă ești muritor de rând, că noi ceilalți, îți trebuie un buget cam de 250-300 de euro pentru asta, cu tot cu cheltuielile utilităților. În general vorbind, că eu, pe oriunde am fost, am găsit chirii mult mai ieftine decât media orașului, atunci când am stat și am căutat, chiar și în Cluj, unde toată lumea se dă de ceasul morții că ce tristă-i viața și ce chirii mari sunt, sau chiar și în București, unde fiecare coteț e ridicat la rang de pensiune. Dar asta este o chestie de cât de descurcăreț e omul și ce gusturi are și nu e definitorie pentru un oraș.
  • Viața are alt ritm: nici cel molcom, de oraș mic, provincial, nici cel agitat, specific capitalelor. Totuși, Iașiul continuă să-și păstreze aliura de capitală (și în secret visează să-și recapete iar titlul), în timp ce se dezvoltă punând accentul pe relaxare, frumusețe, spirit practic. Străzile sunt asfaltate, trotuarele pavate, clădirile recondiționate frumos și oamenii, deși uneori deprimați, încă relaxați, spre deosebire de alte locuri pe care le-am vizitat. Cumva, în ultimii ani, parcă tot spiritul orașului se concentrează în a oferi timp liber plăcut celor care locuiesc aici și activități fără nervi.

Dacă ceva te deranjează, imaginează-ți că avem un grup de Facebook care adună aproape toți ieșenii și unde dezbatem orice subiect ne preocupă. Nu râde, știi ce mult ajută la dezvoltarea unei comunități un loc în care această să comunice activ?

Te invităm să te alături comunității Esti din Iasi daca…

  • Dar, cel mai mult, ți-ar plăcea oamenii deschiși la minte, cu care chiar ai ce face și ce vorbi. Mândria ieșeanului stă în cultura sa. Aprig la mânie și dur, se înmoaie instant dacă vede că „are cu cine vorbi”. Ieșenii diferă de oricare alți moldoveni, chiar și ca accent, prin faptul că educația a avut un rol important încă din vremea când orașul era Curte Domnească. Se pune preț pe respectul reciproc (ți-aduci aminte de reputația moldovenilor?) și pe „fiecare-și vede de treabă lui și nu deranjează pe nimeni, în timp ce facem cumva să trăim toți laolalta”.

Iașiul are un vibe aparte, fiind la intersecția civilizației ruse cu cea europeană, și fiind populat cu studenți veniți din toată partea de N-E a României. Învață continuu și, deși nu s-a maturizat niciodată pe deplin, trăiește o tinerețe veșnică, dar echilibrată. De aceea, recomand măcar o vizită și o ședere de 1-2 săptămâni aici oricui, pentru că relaxează și entuziasmează atât de mult, încât nici nu are să-ți mai trebuiască argumentele mele că să te hotărăști dacă să te muți sau nu, pentru că are să ți le ofere el pe ale lui. Cu toate frumusețile lor, nici un alt oraș nu a putut să inlociasca Iașiul în inima mea și, de fiecare dată când revin în el și observ cum se deschide în fața mea, când întru de pe Bucium sau din Păcurări, aproape că simt cum mă umple de lumina interioară și zâmbet. Activitatea mea preferată e să merg pe unul dintre dealuri, să stau cu picioarele în iarbă și să-l admir de sus, contemplandu-i istoria, arta și cultura. Și pentru că am pretenția că știu să fiu obiectivă, te asigur că toată îndragosteala mea de el nu este o iluzie a sentimentului de familiaritate și obișnuință, ci o comparație clară și „la sânge” între el și alte orașe în care am mai trăit. Iar dacă vrei să te muți aici, tot ce pot să-ți spun e „Încearcă, are să-ți placă”.

P.S: n-are să-ți placă traficul, dar zi-mi tu oraș din România în care e ok. La noi, încă, se mai poate trăi. Deși Iașiul e un oraș în care te descurci okish și fără mașină, iar plimbările pe jos pot să aducă destul de multe detalii pe placul tău. Oricum, majoritatea minunățiilor sunt în zone pietonale, iar dacă tot ești nou mutat/ă, puțină interacțiune cu ceilalți are să-ți prindă bine. Lasă mașina, că oricum mor copii în Africa din cauza ei și avem suficientă poluare și fără a ta. 🙂

Sursă:  Oana Simionescu 

Aleg IasiEsti din IasiIasiieșeanîn IașiIubesc Iasiorasul Iasi
Read more
  • Published in Turism
3 Comments

Mircea Lucescu președinte de onoare la CSM Politehnica Iași din sezonul viitor?

miercuri, 07 iunie 2017 by administrator

CSM Politehnica Iași ar putea avea din sezonul viitor că președinte de onoare unul dintre cei mai importanți oameni din fotbalul românesc. Primarul Iașului, Mihai Chirica, i-a propus lui Mircea Lucescu să devină președintele de onoare al clubului din Copou.

Surse ale Sport Moldova ne-au informat că edilul Iașiului a luat legătura ieri cu tehnicianul român și i-a făcut această propunere, Mircea Lucescu fiind încântat de idee, insă un răspuns urmează să îl dea pană la finalul săptămanii.

Citește și Au bătut palma cu ruşii. Un nou început pentru CSM Politehnica Iaşi!

Sursă:  Sportmoldova.ro

CSM Politehnica IaşiEsti din IasiIasiMihai ChiricaMircea LucescuPrimar
Read more
  • Published in Sport
1 Comment

O ieşeancă a fost prima femeie avocat din Estul Europei. A murit după o viață petrecută luptând pentru drepturile femeilor

luni, 05 iunie 2017 by administrator

 

Personalitate deosebită, Elena Negruzzi s-a remarcat ca prima femeie avocat din România, dar şi din Estul Europei, suferind enorm din cauza discriminărilor din acest domeniu. A fost o figură proeminentă în mişcarea femeilor din România, în perioada interbelică, punând bazele Asociaţiei Emanciparea Femeii.

Mihai Negruzzi

Mihai Negruzzi

Născută pe 11 septembrie 1876, la Iaşi, Elena a fost fiica scriitorului şi omului politic ieşean Leon C. Negruzzi (1840-1890) şi sora mai mică a generalului Mihai Negruzzi (1873-1958). Familia sa a jucat un rol extrem de important în viaţa politică românească la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Din păcate, tatăl său a decedat timpuriu, ceea ce a făcut ca Ella şi fratele său să fie luaţi în grijă şi educaţi de fratele mai mic al acestuia, academicianul Iacob Negruzzi, membru fondator al Societăţii „Junimea“ şi intelectual de prim rang al vremii sale, de două ori preşedinte al Academiei Române. Ella Negruzzi a urmat cursurile şcolii primare, Externatul Secundar de Fete (actualul Colegiu “Mihai Eminescu” din Iaşi) şi cursurile Facultăţii de Drept la Iaşi.

ella negruzzi

Perseverenţă şi determinare

La un an după absolvirea studiilor universitare, în anul 1914, a cerut să fie admisă în Baroul Iaşi (oraşul în care, pe la 1866, bunicul ei, Costache Negruzzi, fusese primar), dar cererea i-a fost respinsă pe motiv că nu are drept de vot (fiind femeie) şi trebuia ca avocaţii să aibă acest drept. Ella Negruzzi nu a renunţat şi, după primul refuz, a urmat a doua cerere, apoi a treia. Şi pentru fiecare dintre răspunsurile negative primite a luptat chiar cu armele lor, ale avocaţilor. După mai multe procese care au durat aproape şase ani, Ella Negruzzi a devenit prima femeie avocat din România.

Costache Negruzzi

Costache Negruzzi

Iată ce scria ziarul Universul, în ianuarie 1914, despre recursul Ellei Negruzzi: „Se ştie că dna Ella Negruzzi, licenţiată în drept, a cerut consiliului de disciplină al baroului de Iaşi înscrierea dumisale în acel barou. Consiliul, în unanimitate, admiţând această cerere (e influenţa lui Iacob Negruzzi aici – n.n.), mai mulţi avocaţi au făcut apel, care a fost admis de Curtea din Iaşi, pe motiv că femeile n-au dreptul de a exercita profesiunea de advocat. Contra acestei deciziuni, dna.Negruzzi a făcut recurs, care s-a judecat ieri de secţia I a Curţii de casaţie. Dna.Negruzzi s-a prezentat înpersoană, asistată de dnii advocaţi M. Ferechide şi N.Polizu. Advocaţii, care au contestat dnei Negruzzi dreptul de a fi advocat, au fost reprezentaţi prin dl. advocat C. Xeni. La dezbateri asistă foarte multă lume. (…) Pentru susţinerea recursului a luat mai întâi cuvântul d.Ferechide. Dsa spune că nu poate pricepe ce raţiune juridică a făcut Curtea din Iaşi ca să ordoneze ştergerea dnei Negruzzi din tabloul advocaţilor din Iaşi, întrucât nici prin legea specială a advocaţilor şi nici prin Constituţie nu se prevede că o femeie n-are dreptul de a fi advocat, când posedă titlurile cerute de lege. Răpind unei femei dreptul de a exercita o profesiune liberă, spune d. Ferechide, ar însemna a-i crea o incapacitate neprevăzută nicăieri în lege. În articolul 1 din legea advocaţilor se spune numai că profesiunea de advocat nu poate fi profesată decât de români, dar nu prevede că femeile românce n-au acest drept. Unde legiuitorul a vrut să îngrădească capacitatea unei femei, a făcut-o în mod expres. (…). D. Polizu spune că acordarea dreptului unei femei de a exercita profesiunea liberă de advocat nu constituie nici un pericol social. Probă că în statele unde femeile au dreptul de a fi advocat, ele se achită de obligaţiunile ce şi le-au luat faţă de clienţii lor. Arată că acordându-se femeilor dreptul de a fi advocat se face un pas înainte şi la noi în ţară pentru emanciparea femeii. (…) . Combaterea recursului – D.Xeni arată că atât textul formal al legii, cât şi tradiţia baroului nu permit femeii să facă azi parte din barou. (…). Nu contestă cultura şi inteligenţa femeilor, dar crede că intrarea în barou ar micşora prerogativele tradiţionale ale baroului, pe care generaţia de azi e datoare să le transmită celei de azi mărite, iar nu micşorate (…)”. Şi era abia începutul acelei lupte, care avea să-i aducă, după război, în sfârşit, intrarea în barou. A profesat ca avocat în Baroul Covurlui – Galaţi şi, din 1919, în Baroul Bucureşti.
ella negruzzi

O feministă convinsă

Modestă, dar plină de încredere în forţele proprii, Ella Negruzzi a devenit o apărătoare consecventă a celor oropsiţi de soartă. S-a remarcat în perioada interbelică ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele, împreună cu alte două intelectuale, Maria Baiulescu şi Elena Meissner, Asociaţiei “Emanciparea femeii”, al cărei preşedinte a fost. Asociaţia a urmărit emanciparea civilă şi politică a femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile şi ocuparea de funcţii în raport cu pregătirea şi capacitatea fiecăreia. Şi-a concentrat atenţia asupra femeilor de la sate, iniţiind cercuri culturale şi fondând cămine culturale unde a arătat sătencelor cum să-şi organizeze gospodăria şi cum să-şi educe copiii.
După instaurarea fascismului în Germania, Ella Negruzzi s-a manifestat ca o luptătoare împotriva războiului, făcând parte din organizaţia “Grupul avocaţilor democraţi”, înfiinţată în 1935. De asemenea, a înfiinţat organizaţia “Frontul feminin” (1936), organizând numeroase întruniri şi conferinţe menite să contribuie la antrenarea femeilor în acţiunile pentru apărarea drepturilor lor economice, politice, sociale şi culturale.

Maria Baiulescu

Maria Baiulescu

A desfăşurat o activitate susţinută şi în publicistica vremii. Mai mult, după ce Constituţia din 1923 conferea femeilor din România dreptul de vot şi de a fi alese, Ella Negruzzi s-a înscris în Partidul Naţional Ţărănesc şi, în 1929, a fost aleasă consilier local în Bucureşti, alături de alte feministe precum Alexandrina Cantacuzino şi Calypso Botez. Ella Negruzzi a militat toată viaţa pentru emanciparea femeii, pentru promovarea culturii, împotriva războiului. Jurist de seamă şi luptătoare pentru emanciparea femeii în România, Ella Negruzzi s-a stins din viaţă la Bucureşti, pe 19 decembrie 1948.

Sursă: Istorie pe scurt.ro

Ella NegruzziEstul Europeifemeie avocatIasi
Read more
  • Published in Cultură, Legende
1 Comment

Artiști de renume mondial vin la Iași! S-a anunțat lineup-ul Afterhills 2017!

luni, 05 iunie 2017 by administrator

Așa cum au promis, organizatorii festivalului Afterhills Music & Arts Festival, cel mai mare festival din zona Moldovei, au afișat lineup-ul tuturor artiștilor care vor fi prezenți la Iași. Remarcăm nume cu „greutate” pe plan mondial, dar și artiști autohtoni, cunoscuți și  iubiți de toată România.

LINE-UP FINAL: 101 ARTIȘTI URCĂ PE CELE 4 SCENE AFTERHILLS! PROGRAMUL PE ZILE APARE JOI 8 IUNIE.

MAINSTAGE


Andrew Rayel
ATB
Bob Sinclar
Hooverphonic
John Newman
Morcheeba
Vini Vici
W&W
Argatu
Baba Dochia
BRUM
Byron
Carla’s Dreams
DJ Chuck Wonderland
DJ Cruz
DJ Fubu
Firma
Golan
Grasu XXL
JuicyM
Kevin Krissen
Les Elephants Bizzarres
Ligia Hojda
Macanache
Maurice West
Moguai
Moonlight Breakfast
Rawanne + MikeT
ROA
Robin & The Backstabbers
Sander van Doorn
The Motans
VAMA
Vixx
Yelllow
Zdob si Zdub
TECHNO STAGE
BELLA SARRIS
BONO GOLDBAUM
CRISTIAN VARELA
IO(Mullen)
Marco Bailey
TECHNASIA
A.E.R.
ANOTR
Audiofly
Avgustin
BACK ON WAX
Cabanne
CAP
CASSY
CHARLIE
DAN ANDREI
DUBPHONE
Emann
ION LUDWIG
Iulian Toma
KODEERA
KOZO
Oliver Graf
OSHANA
RED PIG FLOWER
SIT
TAP
TULBURE
Vincentiulian
THE DOME
Ancient Core
Eleusyn
E-Mantra
Lifebloom
Logical Elements
Anael Ra
Cromonova
Darkology
Febentropia
Ghiauru
Kapnobataii Kogaionului
Latam
Lygos
ProtoN
Reasonandu
Saranankara
Shivay
Thal
The Therapist
KAZE
Bobi (Kaya Foundation) (B)
Eujah/Chuthejhu (Genmaica Sound System) (CJ)
Ioana Faya (Kaze Sound System) (IS)
Kaze (Kaze Sound System) (IS)
Lazio 45 (roots on vinyl) (B)
Sistah Rastahfairy (B)
Tibi (Jah Order Sound System) (B)

AfterhillsEsti din IasiFestivalIasiLineup
Read more
  • Published in Eveniment
No Comments

10 curiozități despre PRIMUL MONUMENT ROMÂNESC

duminică, 04 iunie 2017 by administrator

Dacă v-ați plimbat prin centrul Parcului Copou, cu siguranță ați remarcat și primul monument istoric românesc!

 Este vorba despre Obeliscul cu lei (cunoscut și sub numele de Monumentul Regulamentului Organic). Aflat pe Lista monumentelor istorice din județul Iași, obeliscul și-a început ființarea în anul 1834.

 Citiți în continuare 10 curiozități despre Obeliscul cu lei!

1. A fost înălțat în semn de recunoștință pentru Rusia și Turcia, care au contribuit la întocmirea Regulamentului Organic (prima legiuire de administrare politico-administrativă și juridică a Principatelor Române) în vremea domnitorului Mihail Sturdza.

2. Începerea construcției a coincis cu ziua onomastică a domnitorului (8 noiembrie).

3. Costurile necesare pentru ridicarea obeliscului s-au ridicat la peste 2000 de galbeni, banii provenind de la boieri și clerici.

4. Inginerul moldovean Gheorghe Asachi a fost cel care a reușit să aducă blocurile de piatră de la Șcheia și leii din cariera Iacobeni, după eșecul unui inginer rus.

Citește și  MAREA din Nordul Moldovei. Ieșenii au LITORAL la doar 84 km!

5. Așezat pe un soclu de piatră, obeliscul are o înălțime de 7 metri și cântărește 10 tone.

6. Cei patru lei de la baza obeliscului aminteau de cele patru puteri europene care recunoscuseră independența Țărilor Române.

7. Domnitorul Mihail Sturdza i s-a spus că, de fapt, țara era simbolizată de coloana de piatră care se sprijinea pe leii din blazonul familiei Sturdza.

8. Cei patru lei sunt opera a doi polonezi.

9. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, monumentul a fost vandalizat de forțele sovietice, care au distrus inscripțiile, stema Moldovei și pe cea a familiei Sturdza.

Citește și  O ieşeancă a fost prima femeie avocat din Estul Europei. A murit după o viață petrecută luptând pentru drepturile femeilor

10. Istoricul de artă Remus Niculescu vede în acest monument ilustrarea unei noi politici culturale, transferând rostul şi semnificaţia actului artistic din spaţiul privat în cel public, pentru a putea fi admirat de cât mai multă lume.

N-ați apucat să vedeți Obeliscul cu lei?  Scoateți GPS-ul și  lăsați-vă conduși spre Bd. Carol I nr. 31, în Grădina Copou!

CuriozitatiEsti din IasiIasimonumentObeliscul cu lei
Read more
  • Published in Turism
No Comments

Mănăstirea Cetăţuia, un alt colţ de suflet!

sâmbătă, 03 iunie 2017 by administrator

Mănăstirea Cetăţuia

Manastirea Cetatuia, purtand hramul „Sfintii Apoltoli Petru si Pavel„, este asezata in marginea vestica a orasului Iasi. Din oras se ajunge chiar si cu mijloacele de transport in comun. Este situata pe una din cele sapte coline ale orasului; pe varful unui deal cu rape de jur imprejur. De la poalele colinei, se urca pe langa padure.

Manastirea Cetatuia

Manastirea a fost ridicata de Gheorghe Duca, Domn al Moldovei, in a doua sa domnie (1668 – 1672), dupa planuri asemanatoare unei alte manastiri din Iasi. Este vorba despre manastirea Trei Ierarhi, pe care a vrut s-o imite, cu toate ca performanta nu era posibila. Manastirea este inchinata Sfantului Mormant de la Ierusalim, ca multe altele in cursul vremii. A fost inzestrata cu multe odoare si vesminte scumpe. Dintre acestea, se mai pastreaza inca „orarul din catifea rosie lucrat in fir de aur si argint de Anastasia Doamna”, sotia domnitorului.

Manastirea Cetatuia

Aici mai funcionase inainte de aceasta manastire, o biseerica si o cetatuie, care a indeplinit rolul de refugiu al asediatilor. Era legata printr-un tunel de curtea domneasca din Iasi.

Manastirea Cetatuia a trecut in decursul vremii prin razboaie, si alte calamitati naturale. Lucrari de reparatie si restaurare au avut loc in 1830-1911 si 1940-1941, insa cea mai importanta initiativa a fost in 1964-1971, cu sprijinul statului, a Directiei Monumentelor Istorice, a Departamentului Cultelor si Mitropoliei Moldovei. Datorita restaurarilor si-a pastrat forma originala.

Manastirea Cetatuia

Pericolul cel mai mare il reprezinta acum alunecarile de teren, fenomen care s-a accentuat dupa 1996. Consolidarea dealului devine astfel absolut necesara pentru pastrarea intacta a temeliei asezamantului.

 Manastirea Cetatuia          Manastirea Cetatuia

Este o constructie din zid, in plan trilobat. Altarul este luminat de trei ferestre, catapeteasma acestuia, din lemn sculptat, inaltandu-se pana la bolta. Naosul delimitat de pronaos, prin arcadele sprijinite pe coloane puternice, octogonale cu capitele patrate ornamentate sculptural.

 Manastirea Cetatuia          Manastirea Cetatuia

In interiorul bisericii, pe partea dreapta, se gaseste si mormantul ctitorului – Gheorghe Duca, Domnul Moldovei.

Manastirea Cetatuia

Fatada bisericii este impartita in doua de un brau de piatra format din trei suluri rasucite din loc in loc si fixat pe o banda de piatra alba decorata cu rozete si frunze de stejar cioplite in relief. Fatadele au stalpi contraforti si ocnite moldovenesti mari si mici.

 Manastirea Cetatuia          Manastirea Cetatuia

Manastirea Cetatuia

Pictura manastirii Cetatuia constituie o adevarata creatie artistica. Pictorii, cunoscuti cu numele, sunt fratii Mihai si Gheorghe Dima, aromani originari din Turcia, chemati de Gheorghe Duca. In documentele istorice se mai pomeneste si de pictori localnici ca Nicolae zugravul cel batran, Stefan zugravul si altii.

 Manastirea Cetatuia          Manastirea Cetatuia

Pictura are si anumite elemente compozitionale specifice, cum ar fi: Viata si Martirajul Sfantului Ioan Botezatorul si 23 de scene din Acatistul Maicii Domnului. In pridvor, pe langa alte scene binecunoscute, gasim pictati si pe unii Filozofi antici.

Manastirea Cetatuia

Fosta casa domneasca, aflata in partea nordica a manastirii, a fost transformata in muzeu. Staretia si sala gotica, in care a functionat renumita tipografie de limba greaca, sunt si ele inca prezente.

Manastirea Cetatuia

Iata ce aflam din placa memoriala fixata in zidul salii gotice: „Manastirea Cetatuia zidita de Gheorghe Duca in 1669, fosta resedinta de vara a voievozilor si mitropolitilor Moldovei, adapost de lucru al Mitropolitului Dosoftei si invatatului Dimitrie Cantemir. Avand o tipografie ajunsese in timpul din urma in stare de parasire in deosebi palatul Domnesc, Sala Gotica si gospodaria erau in completa ruina. Asa fiind prin staruinta IPS Dr. Pimen Georgescu, Mitropolitul Moldovei, cladirile vechi au fost refacute de Comisiunea Monumentelor Istorice, inaugurandu-se cu deosebita solemnitate in octombrie 1911 de marele Rege Carol I venit la Iasi cu familia Regala pentru serbarea jubileului Universitatii, cu care prilej s-a pus temelia noilor chilii manastiresti. La aceasta stralucita serbare la care au fost prezenti si delegatii Universitatilor straine sositi la Iasi pentru Jubileul Universitatii, a contribuit foarte mult aviatorul Aurel Vlaicu care a zburat pe aparatul inventat de el, plecand de la scoala normala „Vasile Lupu” peste Iasi si facand mai multe viraje in jurul dealului cu manastirea Cetatuia in admiratia invitatilor straini si a multimii poporului. A fost primul zbor de aviatie la Iasi.”

Zidul de incinta construit din piatra inconjoara manastirea, la colturi avand ridicate turnuri de aparare.

Manastirea Cetatuia

 Manastirea Cetatuia          Manastirea Cetatuia

Rolul cultural al manastirii. Cu sprijinul material al Domnitorului Gheorghe Duca, manastirea a avut un rol important in raspandirea culturii crestine ortodoxe. Pentru comunitatile care se serveau de limba greaca, rolul cultural al manastirii Cetatuia a crescut dupa infiintarea tipografiei grecesti in 1682. Tipografia a fost incredintata unor calugari romani in frunte cu Ieromonahul Mitrofan, ajuns episcop de Husi. In aceasta manastire au functionat scoli, iar biserica si incaperile manastirii au servit ca spital pentru raniti din marele razboi.

Manastirea Cetatuia

Cu toate ca este oarecum izolata de oras, linistea pe care o aduce in sufletul vizitatorului merita efortul depus pentru a ajunge sus. Panorama orasului este extraordinara, din punctul pe care il ocupa manastirea, iar datorita inaltimii colinei, aceasta poate fi vazuta din aproape toate punctele orasului.

Sursa:  www.crestinortodox.ro

Manastirea Cetatuia

Esti din Iasiestidiniasi.roIasi
Read more
  • Published in Cultură
No Comments

Secrete neștiute despre Palatul Culturii

vineri, 02 iunie 2017 by administrator

Palatul Culturii sau simbolul Iașiului, creație a arhitectului român Ion Berindey, s-a impus ca o adevarată emblemă a vechii capitale a Moldovei. Este construit în perioada 1906-1925, pe fundațiile vechii Curți Domnești. Vechimea acestuia depășește 100 ani, aici putând fi  surprins  stilul arhitectural, expresie a romantismului.

Clădirea emblemă, redeschisă după 8 ani de restaurări, se distinge prin înălțimea turnul de 55 m și suprafața sa totală de  35.000 m2. . Palatul are 298 de încăperi și reflectă spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, cu holuri triumfale decorate cu mozaicuri în paviment.  Acestea sunt realizate de meșteri francezi care s-au inspirat de la mozaicul Catedralei Saint-Pierre de lângă Cannes.

Sălile sunt și ele foarte mari și bogate în decorațiuni heraldice murale. Mobilierul a fost comandat la Paris și creat în atelierul de artă decorativă a lui Albert Goumain. Feroneria însă a fost realizată de inginerul ieșean Alexandru Dimitriu.

La amenajarea unor încăperi s-au folosit dotări tehnice ultramoderne sau în premieră, cum ar fi bois-ciment, un material decorativ din ciment fiert în ulei care imită lemnul de stejar, invenția celebrului inginer Henri Coandă.

Sălile palatului, gândite și construite cu gust, amenajate după moda vremii, constituiau adevărate capodopere. Din păcate, după anul 1977, când Palatul a devenit muzeu, o firmă de stat, a transformat armonia și originalul în kitsch-uri tipice epocii comuniste.

Ceasul cu trei cadrane, reglat de Berindey și fii sai

La faima Palatului Culturii a contribuit şi ceasul cu trei cadrane din turnul clădirii. Având diametrul de 3,25 m, acestea erau decorate cu mici vitralii, reprezentând cele 12 semne zodiacale. Câte doi plăieşi, în costume naţionale, zugrăviţi pe zidul turnului, stau de straja, încadrând ceasornicul, după modelul ostenilor pictaţi la castelul Peleş.

Atât vitraliile, cât şi crenelurile, în formă de cruce ale turnului, erau luminate electric în cursul nopţii. Carillonul ceasului este un sistem de clopote acordate, o replică modernă a mecanismelor similare din Evul Mediu Occidental. Cele 8 clopote din turnul palatului reproduc, la fiecare ora exactă, „Hora Unirii”, amintind acum nu doar „Unirea cea mică” din 1859, ci şi „Unirea cea mare” din 1918″.

Melodia este înregistrată pe un tambur cu 69 ştifturi. Un lucru mai puţin cunoscut, consemnat în documentele vremii ţine de noaptea în care s-a inaugurat Turnul cu ceas al Palatului ieşean.

Se spune că Berindey şi cei doi fii ai săi şi-au petrecut trecerea dintre 11-12 octombrie 1925 în turnul palatului, încercând să regleze ceasul, iar toată noaptea, în Iaşi s-a auzit doar Hora Unirii, bulversând astfel locuitorii vremii.

Istoricul Palatului

În primul război mondial clădirea, încă nefinisată, a fost ocupată de trupele ruseşti, aliate. Arhitectul afirmă că „planurile de detaliu şi o parte din depozitele de parchete le-au servit drept combustibil pentru samovarele ce se instalaseră”. După plecarea trupelor ruseşti, clădirea a găzduit Corpul IV al Armatei Române, Serviciul Geografic, Automobilele Regina Maria, Aviaţia, Telegraful fără fir şi în final, spitalele militare care s-au succedat, până la sfârşitul războiului. Abia în 1921 s-au putut relua lucrările, graţie ministrului George G. Marzescu, fostul primar al Iaşilor

Monumentala clădire a fost Palat al Justiţiei până în anul 1955, când autorităţile timpului au decis transformarea sa în muzeu şi bibliotecă, formându-se astfel Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul de Etnografie şi Muzeul Tehnic.

Destinaţia primară a imensei clădiri, de altfel scopul pentru care a şi fost construită, era acela de a adăposti tribunalul oraşului. Drept urmare, încăperile palatului au găzduit procese răsunătoare în epoca, fiind martorele unor splendide pledoarii ale avocaţilor vremii, la loc de cinste numărându-se cele susţinute de Ionel Teodoreanu.

De reţinut este faptul că denumirea de Palat al Culturii datează din 1955, când edificiul a încetat să mai fie folosit de Justiţia ieşeană.

Patru muzee intr-o singura cladire

Situat la parterul Palatului Culturii, în aripa vestică, MUZEUL DE ISTORIE A MOLDOVEI are patru secţii – preistorie şi istorie veche, istorie medievală, istorie modernă şi istorie contemporană, care prezintă principalele aspecte ale dezvoltării comunităţilor umane care au trăit în spaţiul est-carpatic, din paleolitic până la cel de-al Doilea Război Mondial.

Tot la parterul Palatului, dar în aripa estică, este MUZEUL ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII „ŞTEFAN PROCOPIU”, denumit astfel drept omagiu adus marelui savant ieşean. Muzeul include acum secţiile: energetică, înregistrarea şi redarea sunetului, telecomunicaţii, mineralogie – cristalografie. Progresele rapide ale tehnologiei informaţionale au determinat formarea unei colecţii de computere, constituind o nouă secţie.

La etaj, sunt galeriile de artă europeană şi românească ale MUZEULUI DE ARTĂ, iar  MUZEUL ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI,  situat la primul şi al II-lea etaj, expune obiecte a căror vechime depăşeşte în multe cazuri 100 de ani.

Trebuie precizat şi că cele două tunuri care străjuiesc statuia lui Ştefan cel Mare din faţa Palatului Culturii au fost donate de regele Carol I, în anul 1883, la dezvelirea statuii.

Menţionăm că reabilitarea Palatului Culturii s-a făcut în cadrul proiectului guvernamental „Reabilitarea monumentelor istorice din România” şi a beneficiat de finanţare oferită de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Vizitarea acestui obiectiv turistic emblematic Iaşiului se poate face de marţi şi până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00.

arhitecturaberindeyceas cu trei cadraneEsti din IasiIasiion berindeypalatPalatul Culturiisimbolul iasiuluistatuia lui stefan cel mare
Read more
  • Published in Cultură
2 Comments

Iașiul primește o nouă imagine: tonetele urâte care împânzesc orașul vor dispărea

miercuri, 31 mai 2017 by administrator

Primarul Mihai Chirica a anunţat că a pus la punct un program de exploatare mai eficientă a patrimoniului municipiului Iaşi.

După iniţierea unui amplu program de înfrumuseţare a spaţiilor verzi, edilul a anunţat că municipalitatea va schimba şi modul în care va funcţiona comerţul stradal în zone intens circulate, în special în marile intersecţii.

„Ca gestionari ai acestui patrimoniu trebuie să ne gândim, pe lângă aspectul pecuniar pe care trebuie să îl avem în vedere pentru a creşte veniturile municipiului, şi la cel estetic. Multe din lucrurile care s-au întâmplat după Revoluţie au avut loc haotic, fără a ţine cont de estetica fiecărei zone în parte. Ne-am propus să regândim spaţiul public ieşean pentru a deveni unul cât mai prietenos. Astfel, de la începutul anului am desfiinţat 18 module stradale de diverse dimensiuni, pe care în mare parte le-am şi transportat de pe domeniul public. Am continuat programul de demolare a garajelor construite fără autorizaţie. Am identificat bunuri de patrimoniu care erau la societăţi ale Primăriei într-un mod nejustificat. Luna trecută am retras cele 41 de spaţii comerciale care erau la o societate care nu aducea nimic spre municipalitate. Şi în acest caz toate fondurile vor ajunge la Municipiul Iaşi. Pe de altă parte, intenţionam să dăm o formă estetică superioară şi intersecţiilor. Acolo comerţul nu arată cum trebuie. Nu vrem să desfiinţăm tipul acesta de comerţ, dar vrem să-l ordonăm şi să îi aducem pe toţi într-o formă cât mai ordonată, civilizată, demnă de un oraş european. Vom face planuri de soluţii pentru fiecare intersecţie, după care fiecare comerciant va putea participa la procedura publică de licitaţie pentru a închiria un loc în aceste noi spaţii. Vizăm zonele Târgu Cucu, Nicolina, nodul rutier din Tătăraşi şi toate locurile în care vom considera necesar că trebuie să înfrumuseţăm aspectul urban. Trebuie să ne lăudăm cu tot oraşul, nu doar cu anumite zone din centru”, a declarat primarul Mihai Chirica.

comerț stradalIasiînfrumusețareMihai Chirica
Read more
  • Published in Local
No Comments

Primarul Iașiului Mihai Chirica strânge semnături pentru autostradă

duminică, 28 mai 2017 by administrator

Mihai Chirica, membru PSD, strânge semnături pentru a determina Guvernul să aloce fonduri pentru autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.

Primarul Iaşiului, Mihai Chirica, a anunţat începerea unei campanii privind strângerea unui milion de semnături pentru a determina Guvernul să aloce fonduri pentru realizarea autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, edilul ieşean afirmând că iniţiativa are sprijinul PMP şi PNL.

Mihai Chirica a spus, vineri, într-o conferinţă de presă, că această campanie privind strângerea unui milion de semnături de le cetăţenii din judeţele Moldovei, dar şi de la cei din judeţul Mureş, nu este un act ofensator la adresa cuiva, ci o necesitate pentru dezvoltarea regiunii.

Edilul Iaşiului, membru PSD, a spus că are sprijinul liderilor ieşeni ai PMP şi PNL, respectiv Petru Movilă şi Costel Alexe.

„Am început o acţiune, personal, împreună cu domnul Movilă, ne-am ocupat şi l-am atras în această discuţie şi pe domnul Costel Alexe, prin care vrem să strângem un milion de semnături. Mă gândesc şi la alianţa noastră PSD-ALDE. Vrem să strângem un milion de semnături din regiunea de Nord-Est şi din judeţul Mureş, astfel încât să putem depune un proiect de lege prin care proiectul de autostradă să devină prioritar în bugetarea Guvernului României. Nu este un act ofensator, ci pur şi simplu vrem să arătăm că autostrada, că o numim Moldova, Montana, Ungheni-Târgu Mureş, este o necesitate pentru dezvoltarea acestei regiuni„, a afirmat primarul Mihai Chirica.

Foto: Locuitorii Moldovei nu s-au bucurat niciodată de o atenție sporită la capitolul infastructură rutieră

Primarul Iaşiului a mai precizat că nu se poate vorbi despre o dezvoltare echilibrată a României fără a avea autostrada Iaşi-Târgu Mureş. Chirica susţine că densitatea cea mai mare de parcuri industriale se găseşte în zonele unde există căi de comunicaţii rapide.

Totodată, Mihai Chirica a mai declarat că nu este vorba despre o campanie de strângere de semnături asumată de vreun partid politic, ci de un gest de atitudine civică a oamenilor politici.

„Nu va fi autostrada Chirica sau autostrada PSD, PMP, PNL sau ALDE. Dacă proiectul va fi confiscat politic, voi face un pas lateral. Am găsit înţelegere inclusiv la cei de la Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică”, a afirmat Mihai Chirica.

Sursă:  Digi24

AutostradaEsti din IasiIasiInfo TraficMihai Chirica
Read more
  • Published in Politică
9 Comments

PAMFLET! Descoperă România. 18 lucruri despre judeţul Iaşi

duminică, 28 mai 2017 by administrator

Descoperă România. 18 lucruri despre judeţul Iaşi.  Precizăm că articolul este un pamflet și trebuie tratat ca atare! 
• Este al treilea cel mai cunoscut judeţ din Moldova, după Buzău şi Braşov;

• 90% din ţigările fără timbru ale lumii trec pe aici;

• Pe vremuri aici exista o podgorie renumită, dar au vândut-o şi au băut banii;

• Se află între râul Siret şi râul Prut, sau cum se mai zice, între două inundaţii;

• Nu există statistici despre rata analfabetismului, pentru că nimeni din judeţ nu ştie să scrie;

• Aici s-a inaugurat prima instituţie de învăţâmânt superior din ţară, domnitorul Cuza fiind primul care a dat o şpagă pentru a lua un examen;

• Oraşul Iaşi este foarte modern, fiind prevăzut cu climă temperat continentală şi geamuri;

• Ion Creangă a fost dat afară din preoţie, după ce s-a constatat că nu are zestre;

• Coordonate istorice: În timpul Revoluţiei de la 1848 de la Iași, mai mulţi tineri cu ifose de Paris au încercat să pătrundă în sediul local al Lojei Masonice, dar au fost îndepărtați rapid cu un regiment rusesc;

• Iaşiul are o universitate cu tradiţie, unde intră toţi cei care ar fi vrut să dea la Cluj, dar le place băutura;

• Aici se află cea mai mare fabrică de produse homeopate din lume: Antibiotice Iaşi;

• Deşi susţin că nu sunt proşti, ieșenii continuă să-l aleagă primar pe Nichita;

• Iașiul este cel mai defrişat oraş din lume;

• Iașiul se ceartă cu Botoşaniul pe titlul de oraş în care Eminescu a luat prima tulpină de sifilis;

• În Iaşi este prima editură Science – Fiction din lume: Sf. Trei Ierarhi;

• 1857 – se introduc in circulație primele timbre poștale, celebrele „Cap de bour”, numite așa după un șef din primăria Iași;

• Din epoca ceauşistă supravieţuieşte fabrica de textile: se produc saci pentru ţigări, sacoşe pentru ţigări şi pânze de deltaplan pentru cei care fac contrabandă aeriană cu ţigări;

• Aici s-a născut Emil Palade, singurul ieşean care a luat vreodată BAC-ul, apoi a plecat în SUA şi a luat şi Nobelul.

Sursă:  timesnewroman.ro

Esti din IasiIasi
Read more
  • Published in Divertisment
No Comments
  • 20
  • 21
  • 22
  • 23
  • 24

Contact

0749 314 463
0752 134 074
contact@estidiniasi.ro

Informații

Termeni si conditii
Politica Cookie

Program

Luni-Vineri: 09.00-17.00
Sâmbătă: Închis
Duminică: Închis

Link-uri externe

ANPC
Sol. Litigii

© 2020. Toate drepturile rezervate. Site creat de Esti din Iasi

TOP